DEUTSCHE WELLE: O noua bomba cu ceas pentru UE

O noua tara ameninta stabilitatea Uniunii Europene din punct de vedere economic. Este vorba de Slovenia. In schimb, guvernul sloven se declara hotarat sa stopeze de unul singur caderea in gol a economiei. Totusi, timpul preseaza si cetatenii incep sa se apere.

Munti inalti, o fasie de litoral, pesteri misterioase si o bucatarie delicioasa transforma Slovenia intr-un paradis pentru turisti. Sub aceasta idila se ascunde insa mania in clocot a cetatenilor. Ei cer guvernului sa actioneze, fiindca situatia economiei se aseamana cu o bomba cu ceas.

Cresterea economica scade continuu de cativa ani iar somajul s-a dublat comparativ cu anul 2008. Principalele banci ale tarii se afla in pragul falimentului. Este o stare pe care Slovenia nu a mai cunoscut-o pana acum, fiindca tara era privita ca un elev-model intre noii membri ai UE.

„Slovenia ca poveste de succes, asa cum a fost prezentata de mass-media straine si autohtone, s-a dovedit o iluzie”, a declarat Anej Korsika. „Criza ne-a lovit din plin. Oamenii si-au pierdut locurile de munca, salariile bugetarilor au fost micsorate iar viata de zi cu zi a devenit plina de greutati”.

Candva, Korsika a ajuns la convingerea ca paharul s-a umplut. El a fost unul din organizatorii protestelor de amploare care i-au tinut pe politicieni in sah vreme de mai multe luni si care au provocat, in final, caderea guvernului conservator, condus de Janez Jansa. Acelui cabinet, fatala i-a fost pana la urma politica de austeritate, la care s-au adaugat cateva scandaluri de coruptie. Acest amestec i-a infuriat la culme pe sloveni.

Totusi, schimbarea la varf nu-l multumeste pe deplin de activistul in varsta de 28 de ani, fondatorul Initiativei Socialismului Democratic. „Noul guvern condus de premierul Alenka Bratusek mentine politica de austeritate iar problemele oamenilor iau amploare. O revenire nu se arata la orizont”, constata Anej Korsika.

Fie din convingere, fie de nevoie, guvernul doamnei Bratusek vrea sa combata criza prin masuri dure de economisire. Potrivit planurilor, incepand cu 1 iulie, taxa pe valoarea adaugata va urca de la 20 la 22 la suta. In plus, un nou impozit imobiliar va fi introdus incepand cu anul viitor, simultan cu reducerea, cu 599 de milioane de euro, a cheltuielilor de la buget. Aceasta din urma inseamna, mai concret, micsorarea salariilor in sectorul bugetar. Daca toate acestea nu se vor putea aplica, incepand de anul viitor va fi introdus „un impozit de criza temporar” pe toate veniturile, a avertizat Bratusek. Totodata, se analizeaza posibilitatea privatizarii companiei Telekom Slovenija si a altor intreprinderi de stat. Pe acest fundal, tensiunile sociale nu se pot decat agrava.

Problemele Sloveniei au aparut o data cu creditele avantajoase oferite tarii. In primii ani de la aderarea la UE, intreprinderile slovene s-au indatorat masiv, oferind drept gaj participatiuni la propriile intreprinderi. Bancile slovene au imprumutat din strainatate in aceste conditii sase miliarde de euro. Ulterior, cand criza a inceput, creditorii externi au vrut banii inapoi, dar o parte din companiile slovene nu mai dispuneau de lichiditati, iar bancile aveau in portofoliu participatiuni fara valoare.

La aceasta se adauga faptul ca bancile si numeroase companii mari slovene se afla in continuare in proprietatea statului. Cea mai importanta banca a tarii, Nova Ljubljanska Banka, este detinuta de stat in proportie de 80 la suta, in vreme ce Nova Kreditna Banka Maribor, plasata pe locul doi, este sub controlul statului in proportie de 50 la suta.

In ultimele luni, toti indicatorii economici intrasera pe rosu. In consecinta, OECD si Comisia Europeana au lansat un apel Sloveniei sa aplice reforme iar agentia de rating Moody’s a depreciat masiv bonitatea tarii. Dependenta urgenta de umbrela de salvare a UE parea inevitabila.

Totusi, Slovenia a reusit pe 3 mai sa plaseze obligatiuni de stat in valoare de aproape 3 miliarde de euro. Infuzia de capital proaspat a intarit sistemul financiar al tarii si increderea guvernului ca va reusi sa combata criza fara ajutorul troicii.

Cele trei miliarde nu permit insa decat amanarea deznodamantului, cu dezavantajul ca ar putea leza si vointa de reforma pe termen scurt.

LĂSAȚI UN MESAJ

Moderarea comentariilor este activată. Poate dura ceva timp până ce comentariul tău va fi aprobat.

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.