DEUTSCHE WELLE: Romania si Ungaria, abandonate de UE

Pana la primele demersuri de marginalizare, izolare ori abandonare a Romaniei si a Ungariei, in ideea constructiei unei alte Europe, a unei Europe noi, nu mai pare a fi decat un pas, scrie editia romaneasca a publicatiei germane Deutsche Welle.

„Scrisoarea celor 4” nu vizeaza doar democratia in Romania. In ciuda alertei internationale iscate de masurile puterii de la Budapesta, in Ungaria statul de drept a continuat luni sa fie supus unei aprige lovituri.
Sambata protestasera la Budapesta mii de persoane, scandand, „Constitutia nu e jucarie”. Manifestatiile impotriva celei de-a patra amendari a Legii Fundamentale, la care, cu majoritatea sa parlamentara zdrobitoare, guvernul premierului Viktor Orban anuntase ca va proceda luni, au fost reluate la inceputul acestei saptamani.
Modificarile operate in textul legii fundamentale restrang, in opinia multor experti europeni, libertatile individuale si capacitatea Curtii Constitutionale de a bloca incalcarile drepturilor cetatenesti. Ele pot fi, ca atare, cotate drept antidemocratice in ciuda adoptarii lor in parlament, cu majoritatea de doua treimi de care dispune formatiunea guvernamentala de dreapta, FIDESZ.
Conform criticilor regimului Orban, controversatele masuri ale executivului si majoritatii parlamentare sunt, intre altele, de natura sa puna capat autonomiei universitare si sa-i lege de glie pe studenti. Absolventii scolilor superioare care au beneficiat de burse se vad, astfel, siliti sa se oblige prin contract sa practice ani la rand in Ungaria, dupa terminarea facultatii.
Concomitent, noua constitutie ii discrimineaza pe oamenii fara domiciliu stabil, precum si cuplurile necasatorite, fara copii, ori de acelasi sex.
Cel putin la fel de grava e restrangerea prerogativelor Curtii Constitutionale, careia noua lege fundamentala ii rapeste dreptul de a judeca in baza propriei ei jurisprudente.
De loc de mirare ca toate aceste schimbari, care sterg liniile de demarcatie dintre cele trei puteri, le desfiinteaza si le transforma pe toate intr-o singura putere, cea a partidului lui Viktor Orban si a premierului insusi, au iscat alerta in occident.
Reactiile apusene s-au articulat univoc. Marile cancelarii din vest, de la Washington si pana la Bruxelles si Berlin au sarit, in fapt, ca arse, criticand, fara echivoc, modificarile propuse de Orban.
Departamentul de stat american subliniase ca aceste schimbari „ameninta principiul independentei institutionale” si, ca atare, statul de drept, fiind obligatorie rectificarea lor.
Seful Comisiei Europene, Jose Manuel Durrao Barroso, il sunase la telefon, vineri, pe Viktor Orban spre a-i impartasi premierului maghiar „ingrijorarea” sa cu privire la soarta statului de drept in Ungaria.
Alarma s-a dat, evident, si la Comisia de la Venetia, respectiv la Consiliul Europei care ii implorase pe demnitarii unguri sa amane transpunerea modificarilor constitutionale propuse.
Anterior, executivul maghiar isi incepuse opera de distrugere a echilibrului dintre puteri prin restrangerea si destructurarea libertatii presei si demolarea independentei Bancii Centrale.
Tactica aplicata de Orban si regimul sau e similara celei utilizate la Bucuresti. Se face uz, din greu, de limbajul dublu si de nationalism gregar, de luari de pozitie duplicitare, prin care una se spune in strainatate, alta se face acasa, precum si de atacuri imunde la adresa celor ce indraznesc sa critice superbia puterii.
Cei din urma sunt acuzati ca ar „pari” si „trada”, chipurile, „tarisoara”, ca i-ar face „rau”, desi tocmai disidentii si personalitatile critice salveaza in astfel de situatii imaginea si prestigiul unei tari aflate in plin derapaj antidemocratic.
In acest context trebuie inteleasa scrisoarea adresata Comisiei Europene de cei patru ministri de externe apuseni, intre care si liberalul german, Guido Westerwelle. Prezenta semnaturii sale intre cele ale omologilor sai olandez, austriac si finlandez desfiinteaza, in alta ordine de idei, mitul circuland la Bucuresti cu privire la faptul ca USL s-ar vedea criticata doar de crestin-democratii si crestin-socialii germani.
Cerand Comisiei sa elaboreze mecanisme de abordare a unor derapaje antidemocratice, aceasta misiva nu vizeaza doar Romania, ci si Ungaria, e un strigat de alarma, un semn de neajutorare, dar si un certificat al nesabuintei.
Epistola sugereaza ca UE n-ar avea mijloacele necesare sa trateze saritul calului democratic, cand, de fapt, Comunitatea se poate apara, cel putin teoretic, atat prin taierea dreptului de vot al vinovatilor, cat si prin oprirea fondurilor de ajutorare ori amplificarea presiunilor politice.
Concomitent, epistola e si un semnal de alarma pentru periferia Europei si mai cu seama pentru fostele tari comuniste. Ea indica o rapida epuizare a rabdarii statelor democratice, prospere si economic eficiente ale Uniunii Europene, cu ipocrizia regimurilor care, fortificate de majoritati constitutionale, nu inteleg sa respecte regulile jocului democratic si principiile sacrosancte ale democratiei liberale.
De aici si pana la primele demersuri de marginalizare, izolare ori abandonare a lor, in ideea constructiei unei alte Europe, a unei Europe noi, de pilda a unui continent al mai „multor viteze”, nu mai pare a fi decat un pas.

LĂSAȚI UN MESAJ

Moderarea comentariilor este activată. Poate dura ceva timp până ce comentariul tău va fi aprobat.

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.