123 de ani de la infiintarea Jandarmeriei Rurale

In ianuarie – februarie 1893, guvernul condus de Lascar Catargiu elaboreaza si prezinta Parlamentului proiectul Legii asupra Gendarmeriei Rurale, care este adoptata si promulgata prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893.

Publicata in Monitorul Oficial din 1 septembrie 1893 in articolul 1 legea statua: „Se instituie pentru toata intinderea Regatului un corp de Gendarmerie Rurala menit a veghea in comunele rurale la siguranţa publica, la mentinerea ordinii si la executarea legilor”. 
 
Inspirata din legislatia si modelele unor tari cu solide regimuri constitutionale ca: Franta, Italia, Belgia, Legea asupra Gendarmeriei Rurale a reprezentat un moment de referinta in dezvoltarea si modernizarea Jandarmeriei nationale, in deplina concordanta cu dezvoltarea si modernizarea organelor statului roman.
 
Infiintarea Jandarmeriei Rurale s-a dovedit, intr-un interval scurt de timp, deosebit de utila si benefica pentru securitatea statului. Caracterul ei militar i-a oferit o unanima recunoastere, stima si apreciere. 
 
Aparitia in satul romanesc a jandarmilor – barbati anume selectionati dupa severe criterii de cultura generala, de sanatate si infatisare, cu o buna instruire militara, cu o temeinica pregatire profesionala si un ridicat simt al datoriei, onoarei si demnitatii, al respectarii cu sfintenie a legilor, cu o tinuta ireprosabila – a constituit o adevarata revelatie. 
 
Jandarmul din mediul rural completa in mod fericit articulatia autoritatilor locale.
 
La data de 1 aprilie 1894 ia fiinta Compania Jandarmi Botosani cu un efectiv de 21 de jandarmi calare, doua luni mai tarziu fiind numit comandant capitanul Zamfirescu C. 
 
Dupa un an de existenta, Compania Jandarmi Botosani s-a marit, cuprinzand un efectiv de 37 de militari astfel: 2 sergenti majori plutonieri, 1 sergent major secretar, 7 sergenti sefi de sectie si 27 de jandarmi calare, fiind impartiti in trei plutoane si 6 sectii, astfel incat sa fie prezenti in majoritatea zonelor rurale ale Botosaniului, populatia din acea vreme traind cu preponderenta in mediul rural.
 
Data de 1 aprilie 1903 aduce o modificare importanta in organizarea Companiei Botosani, desfiintandu-se corpul de jandarmi calare si suplimentandu-se efectivul, acesta numarand nu mai putin de 51 de jandarmi, numarul continuand sa creasca in urmatorii ani.
 
Odata cu rascoala taraneasca din februarie 1907 ce a inceput in localitatea Flamanzi si a cuprins intreg teritoriul tarii, jandarmii botosaneni au mentinut ordinea in asezarile rurale pana la sosirea armatei.
 
In istoria Companiei de Jandarmi Botosani se regaseste si capturarea uneia dintre cele mai cunoscute si temute bande de talhari din zona, cea condusa de Coroi. Acestia sunt prinsi de jandarmi in data de 13 ianuarie 1934, in urma unei ambuscade, dupa ce jandarmii fusesera atacati la randul lor de acesti banditi in padurea Guranda.  
 
Institutia Jandarmeriei Rurale, de la infiintarea sa in 1893 si pana la desfiintare in 1949, a cunoscut o serie de transformari si modernizari in functie de evolutia si cerintele statului roman. 
 
Jandarmul si-a perfectionat pregatirea, dotarea, modalitatile de actiune, dar a ramas constant, din generatie in generatie, acel militar integru, daruit armei si misiunilor, drept, sever, ferm, plin de omenie si solicitudine, iubit si apreciat.
 
Corp militar de elita, Jandarmeria Rurala a fost prezenta in toate marile evenimente sociale, economice, politice si militare din Romania. Ea si-a adus onorabila contributie la luptele duse de poporul roman in Razboiul pentru cucerirea Independentei de stat, in Campania Balcanica din 1913, in Primul si al Doilea Razboi Mondial.
 
Demonstrand pe toata durata existentei sale un profund atasament fata de valorile fundamentale ale natiunii romane, Jandarmeria Rurala, ca de altfel intreaga Jandarmerie Romana, a reusit sa dovedeasca un binemeritat loc in constiinta poporului roman.
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Moderarea comentariilor este activată. Poate dura ceva timp până ce comentariul tău va fi aprobat.

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.