Incepand din anul 1866, Romania si-a sarbatorit Ziua nationala in 10 mai, in 23 august si, din 1990, in 1 decembrie. Reper in calendarul sarbatorilor nationale, romanii au participat mereu in numar mare. Si-au cinstit patria si regele, au fost scosi la defilari si la manifestari de elogiere a comandantului suprem, iar in ultimii 26 de ani, romanii de pretutindeni sarbatoresc un act de vointa al natiunii romane, Marea Unire de la 1 decembrie 1918.
1 decembrie 2016 – Botosani
Sute de botosaneni s-au adunat in Centrul Istoric, cu stegulete tricolore in mana. Oficialitatile si-au facut si ele intrarea in zona Centrului Vechi. Prefectul Dan Nechifor si presedintele CJ, Costica Macaleti, dar si multi politicieni locali au adus omagiul cuvenit Zilei Marii Uniri. Prefectul Dan Nechifor a dat citire mesajului premierului Dacian Ciolos, urandu-le botoanenilor, cu acest prilej, „Sarbatori linistite! „.
La randul lui, Costica Macaleti s-a adresat botosanenilor indemnandu-i sa se bucure si de acest 1 Decembrie. „Sa ne punem laolalta sperantele in viitor, sa fim demni de statutul de romani. La multi ani Romania! La multi ani romani!”, s-a adresat presedintele CJ botosanenilor.
Au urmat si alte alocutiuni, apoi depunerea de coroane si jerbe de flori la Monumentul din Centrul Istoric, dupa care – defilarea Garzii de Onoare, a militarilor si angajatilor din structurile MAI.
1 Decembrie 2016, in Capitala
Peste 3.000 de militari si specialisti din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Serviciul Roman de Informatii, cu peste 300 de mijloace tehnice, din care circa 50 de aeronave, si militari din mai multe tari aliate sau partenere au participat, joi, incepand cu ora 11.00, la Parada militara organizata cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, in Piata Arcul de Triumf din Bucuresti.
Au participat si militarii straini din Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Republica Italiana, Republica Federala Germania, Republica Moldova, Republica Polona, Republica Slovaca, Spania si Statele Unite ale Americii.
De-a lungul anilor, trei sarbatori nationale. Ce semnificatie au avut
10 Mai
Din 1866 pana in 1947, 10 mai nu a fost doar Ziua Regalitatii si a Independentei, ci si Ziua nationala a Romaniei, sarbatorita cu mare bucurie de romani.
Ziua avea trei semnificatii majore pentru istoria Romaniei: la 10 mai 1866, printul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea juramantul ca domnitor, in 10 mai 1877, dupa secole de stapanire otomana Voda Carol proclama Independenta Romaniei, iar in 10 mai 1881, domnitorul Carol I era incoronat ca prim rege al noului Regat al Romaniei.
Timp de opt decenii, in calendarul sarbatorilor nationale, 10 mai a fost reperul principal, Ziua Nationala a Romaniei fiind respectata si sarbatorita de toti romanii. La parada militara din fiecare 10 mai, insusi Regele si Regina erau in frunte, iar romanii participau in numar mare, dorind sa-si cinsteasca patria si suveranul, deopotriva.
In urma abdicarii de la tron a regelui Mihai I si inlaturarea monarhiei constitutionale la 30 decembrie 1947, s-a trecut si la demolarea brutala a tuturor simbolurilor Romaniei Regale. Semnificatia zilei de 10 mai ca Zi a Regalitatii a fost integral suprimata si nici proclamarea Independentei nu a mai fost legata de aceasta data.
Din anul 2013, 10 mai – Ziua Regelui a intrat in randul sarbatorilor publice oficiale, iar in aprilie 2015, a fost inaintat in Parlament un proiect de lege prin care data de 10 mai urma sa devina zi nelucratoare. Proiectul a fost respins, pe motiv ca nu sunt bani suficienti la buget pentru a sustine asemenea demers.
23 August
Odata cu instaurarea regimului comunist ziua de 23 august a devenit Ziua nationala a Romaniei, sarbatorita sub numele de Ziua insurectiei armate antifasciste si inceputul revolutiei populare in Romania. Ziua facea la data de 23 august 1944, cand Romania trecea de partea Aliatilor in cel de-al Doilea Razboi Mondial, intorcand armele impotriva Germaniei naziste.
Pana in 1989, 23 august a fost cea mai fastuoasa zi a anului, marcata prin parade si spectacole grandioase, cu semnificatie puternic ideologizata
Ziua era „sarbatoarea intregului popor” sub conducerea inteleapta a Partidului Comunist. Oamenii erau scosi la defilare, dar adevaratul scop al manifestarilor era elogierea comandantului suprem, Nicolae Ceausescu.
1 Decembrie
Dupa Revolutia din 1989, din anul 1990, 1 Decembrie devine Ziua nationala a Romaniei si sarbatoare publica, conform Legii nr. 10 din 31 iulie 1990. Adoptata de un Parlament dominat de FSN, legea a avut in vedere atat combaterea simpatiilor legate de traditia monarhica a Romaniei, cu sarbatoarea nationala istorica pe 10 mai, cat si contracararea opozitiei anticomuniste, care ceruse adoptare zilei de 22 decembrie drept sarbatoare nationala.
Alegerea zilei de 1 decembrie ca Zi Nationala a facut trimitere la Marea Unire, unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania in anul 1918, respectiv la Proclamatia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918
Adunarea Nationala de la Alba Iulia, constituita din 1228 de delegati si sprijinita de peste 100 de mii de romani veniti din toate colturile Ardealului si Banatului, a adoptat o Rezolutie prin care s-a consfintit unirea tuturor romanilor din Transilvania, intreg Banatul (cuprins intre raurile Mures, Tisa si Dunare) si Tara Ungureasca (Crisana, Satmar si Maramures) cu Romania.
Ziua de 1 Decembrie 1918 incununeaza lupta romanilor transilvaneni pentru Unitate Nationala si marcheaza momentul crearii Romaniei Mari, intr-un moment in care poporul roman a stiut sa valorifice conjunctura internationala favorabila creata in urma Primului Razboi Mondial si a destramarii imperiilor Tarist si Austro-Ungar.
Marea Unire nu a fost rezultatul participarii Romaniei la razboi si nu o victorie militara a stat la temelia Romaniei Mari, ci un act de vointa al natiunii romane, necesitatea istorica de a trai intr-un stat national unitar.
