Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru prescolarii si elevii din 50 de unitati de invatamant preuniversitar de stat au fost aprobate printr-o hotarare de guvern adoptata in ultima sedinta. Obiectivul acestui program este de a stimula accesul copiilor la educatie, respectiv prezenta elevilor si prescolarilor la scoala sau la gradinita.
Adoptarea actului normativ face parte din masurile de interventie integrata pentru diminuarea riscului de excluziune si de abandon scolar care greveaza populatia scolara din medii dezavantajate geografic, economic sau social, contribuind in final la realizarea obiectivului major al Ministerului Educatiei Nationale si anume asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la o educatie de calitate a tuturor copiilor si tinerilor din Romania.
Hotararea cuprinde prevederi referitoare la definirea suportului alimentar, precum si a principiilor ce trebuie respectate in prepararea acestuia, prin detalierea tipurilor de suport alimentar posibil. Dreptul de a primi zilnic suportul alimentar, pe perioada cursurilor, conform structurii anului scolar, il au numai elevii prezenti la cursuri. Suportul alimentar nu se va acorda pe perioada vacantelor sau a altor zile declarate prin lege ca zile nelucratoare.
Mai exact, suportul alimentar consta, dupa caz, intr-o masa calda sau intr-un pachet alimentar pentru fiecare elev/prescolar, prin raportare la infrastructura necesara servirii mesei in unitatea scolara, astfel:
– masa calda, preparata in regim propriu, pentru unitatile de invatamant in care exista cantina cu avize de functionare si spatiu adecvat de servire a mesei;
– masa calda, in regim catering, pentru unitatile de invatamant in care nu exista cantina pentru prepararea in regim propriu, dar in care exista un spatiu de servire a mesei sau un alt spatiu amenajabil in acest scop;
– pachet alimentar, pentru unitatile de invatamant in care nu exista nici cantina si nici spatiu amenajabil in scopul servicii mesei.
Pentru masa calda preparata in regim propriu, unitatea scolara va afisa la loc vizibil lista-meniu care va contine denumirea produsului, ingredientele componente, precum si substantele care provoaca alergii sau intolerante. In plus, pentru produsele distribuite de unitatile de alimentatie publica va fi indicata si data producerii.
Pachetul alimentar va contine produse de panificatie, produse din carne si/sau branzeturi/derivate din lapte, legume, la care se adauga un fruct.
Data-limita de consum a produselor distribuite catre unitatile scolare in regim de catering va fi in ziua producerii, pentru masa calda, respectiv de 24 de ore pentru sandviciuri.
Totodata, documentul mentioneaza situatiile in care, intr-o unitate de invatamant, se aplica unul sau altul dintre tipurile respective de suport alimentar sau a situatiilor in care in aceeasi unitate de invatamant se utilizeaza mai multe variante, in functie de specificul dat de structura ciclurilor de invatamant, de dispunerea geografica, de programul scolar al elevilor sau de alti factori. De asemenea, la cererea scrisa a parintilor, din considerente de natura medicala, culturala sau religioasa, pachetele alimentare si masa calda pot fi inlocuite cu produse alimentare adecvate situatiei elevilor si prescolarilor.
Programul de servire a mesei si timpul alocat acestei activitati vor fi stabilite de catre conducerea unitatii de invatamant, in functie de numarul de elevi, de orarul scolii si de particularitatile fiecarei unitati de invatamant.
De asemenea, actul normativ detaliaza specificatiile tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de furnizare/servicii, precum: evidenta cantitatilor solicitate, distribuite si consumate, calitatea produselor, siguranta si perisabilitate microbiologica, conditii pentru transport si distributie, metode de testate si control, ambalare, etichetare, marcare.
Produsele alimentare distribuite elevilor si prescolarilor vor respecta cerintele de conformitate prevazute in regulamentele europene. Pentru respectarea principiilor de hrana sanatoasa, produsele alimentare vor fi livrate, zilnic, din unitati autorizate/inregistrate sanitar-veterinare catre unitatile scolare, numai cu mijloace auto speciale, autorizate/inregistrate sanitar-veterinar, ambalate si etichetate conform prevederilor legale in vigoare, si vor fi depozitate in conditii de siguranta alimentara.
Unitatile de invatamant raspund, in mod direct, de asigurarea conditiilor de primire, receptie si distributie a produselor alimentare, prin nominalizarea persoanelor responsabile in acest sens, precum si de confirmarea documentelor ce stau la baza platii acestora.
Hotararea stabileste si o serie de principii care trebuie respectate in vederea asigurarii unei alimentatii sanatoase pentru copii. Intre altele, produsele nu vor contine aditivi alimentari, conservanti sau orice alt tip de potentiatori de arome si gust.
Unitatile de invatamant in care se desfasoara programul au obligativitatea de a pastra 48 ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislatiei in vigoare.
Plata produselor si a serviciilor contractate se efectueaza, la solicitarea furnizorilor, pe baza documentelor de receptie calitativa si cantitativa, intocmite de unitatile de invatamant si aprobate de primarii comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz.
Sumele aferente derularii programului-pilot se suporta din bugetele locale ale unitatilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Pentru implementarea programului, se aloca sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale.
Coordonarea programului-pilot va fi asigurata la nivel judetean sau la nivelul municipiului Bucuresti de catre inspectorul scolar care elaboreaza si transmite rapoarte trimestriale, respectiv raportul final privind implementarea programului-pilot, catre Ministerul Educatiei Nationale. De asemenea, MEN este responsabil de implementarea programului-pilot.
La inchiderea programului-pilot, respectiv la finalul anului scolar 2016-2017, in urma analizei MEN, realizata pe baza datelor colectate lunar si a rezultatelor obtinute pe parcursul derularii proiectului-pilot, executivul va decide asupra oportunitatii extinderii acestui program la nivel national, respectiv a modalitatii de implementare.
Iata ce ar putea primi copiii de mancare la scoala, potrivit documentelor adoptate de Guvernul Romaniei:
1. Ciorba de legume
2. Supa de pui cu legume
3. Ciorba de vacuta cu legume
4. Legume cu piept de pui la gratar
5. Mancare de mazare cu piept de pui
6. Pilaf cu legume si ficatei de pui
7. Piure de morcov cu gratar de pui
8. Piure de cartofi cu piept de curcan
9. Mancare de varza dulce cu friptura la cuptor
10. Ghiveci de legume cu pui
11. Orez cu legume si pui la tava
12. Sufleu de broccoli cu branza
13. Cartofi gratinati cu piept de pui la gratar
14. Tocana de legume cu orez brun
15. Piure de cartofi cu sfecla si chiftelute de legume
16. Omleta cu legume (ardei, ciuperci, ceapa verde) si branza telemea
17. Sufleu de conopida, broccoli si branza la cuptor
18. Dovlecel umplut cu branza la cuptor
19. Ciuperci la cuptor umplute cu branza (pentru copiii cu varsta mai mare de 7 ani)
20. Macaroane cu branza
21. Cartofi frantuzesti (la cuptor cu branza si ou)
22. Quinoa cu legume
23. Sandvici cu unt, sunca, cascaval si legume (rosii, castravete, salata)
24. Sandvici cu piept de pui la gratar sau pulpa de pui dezosata la gratar cu legume crude (gogosar, varza, morcov).
25. Salata de fructe (mar, para, caisa, piersica, banana, portocala)
Pentru prepararea alimentelor ce vor ajunge la copii trebuie sa se tina cont de urmatoarele principii:
1. Nu se adauga aditivi alimentari, conservanti sau orice alt tip de potentiatori de arome si gust.
2. Uleiul necesar prepararii se utilizeaza o singura data, fiind un ulei de calitate superioara.
3. Ceapa pregatita în prima faza a etapei de gatire nu se prajeste ci se înabuseste cu apa.
4. Sarea utilizata nu trebuie sa contina antiaglomeranti sau orice alt aditiv.
5. Evitarea asocierii alimentelor din aceeasi grupa la felurile de mancare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu paine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti; la masa de pranz nu se vor servi felul 1 si felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu galuste si friptura cu garnitura din paste fainoase, ci din legume);
6. Evitarea mancarurilor care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);
7. Nu se vor permite mancarurile gen tocaturi prajite. Ouale se recomanda a fi servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau prajite;
8. Se recomanda îmbogatirea ratiei în vitamine si saruri minerale prin folosire de salate din cruditati.
