Concluziile unui raport al Fondului Monetar International (FMI) privind fenomenul migratiei fortei de munca pe axa Est-Vest in Europa, raport publicat miercuri, sunt ingrijoratoare pentru Romania. Sunt un adevarat semnal de alarma.
Romania este printre cei mai mari exportatori de resursa umana din UE, iar efectele aceste migratii sunt dezastruoase pentru tara. In raport se apreciaza ca emigrarea de dupa caderea Cortinei de Fier, a accentuat declinul demografic si a limitat sever perspectivele de dezvoltare a economiei, cu ramificatii pentru sectorul privat, competitivitatea economica si convergenta veniturilor populatiei catre media europeana. Emigrarea este privita inclusiv ca una dintre cauzele perpetuarii coruptiei in politica.
Romania a pierdut, tarile vestice ale Europei au castigat.
„Migratia economica avand la baza liberul arbitru face parte din dezvoltarea economica. Prin plecarea in strainatate, emigrantii cauta atat propria bunastare, cat si pe cea a familiilor ramase in urma. Migratia pe axa est-vest, in special a persoanelor bine pregatite profesional, bine educate, a adus beneficii tarilor care au primit imigrantii si, deci, Uniunii Europene in ansamblu. Migratia reprezinta un indicator al succesului proiectului Uniunii Europene, care se bazeaza pe libera circulatie ca principiu necesar pentru integrarea economica si, in final, pentru cresterea veniturilor”, arata expertii FMI in raportul „Emigrarea si impactul economic asupra Europei de Est”.
Efectele negative in Romania sunt vizibile, la fel ca in alte tari, precum Bulgaria, Lituania, Letonia si Estonia.
„Plecarea in numar semnificativ a profesionistilor inalt calificati a redus marimea si productivitatea fortei de munca, afectand cresterea economica si incetinind convergenta venitului per capita. Emigrarea a redus competitivitatea si a crescut amprenta statului in economie prin cresterea cheltuielilor sociale raportate la PIB, ceea ce in consecinta a condus la o structura bugetara mai putin prietenoasa cu cresterea economica”, se mai arata in raport.
Potrivit datelor comunicate recent, diaspora romaneasca este echivalenta cu aproximativ 17% din populatia tarii.
„Pentru Croatia si Romania, unde procentul persoanelor cu studii superioare in populatie este oricum relativ scazut, exportul de creiere prin emigrare a avut implicatii grave pentru productivitate”, se mai precizeaza in raportul FMI.
Cum arata, in cifre, emigratia din tarile est europene spre vestul Europei.
In ultimii 25 de ani, aproximativ 20 de milioane de persoane au plecat din Europa de Est in cautarea unei vieti mai bune in Europa de Vest. Tarile din Sud-Estul Europei (precum Romania si Bulgaria) au pierdut cel mai mult, aproximativ 16% din populatia de la inceputul anilor 1990, iar tendinta s-a accentuat odata cu intrarea tarilor in UE. Intre 1990 si 2012, emigrarea din Europa de Sud-Est a stirbit cresterea cumulata a populatiei cu opt puncte procentuale, agravand unele tendinte demografice deja negative. Drept urmare, populatia stagneaza sau se micsoreaza in tarile care exporta resursa umana.
Opt din zece emigranti est-europeni ajung in Europa de Vest, principalele tari adoptive fiind Germania, Italia si Spania. Din afara UE, Statele Unite sunt principala destinatie, atragand aproximativ unu din zece emigranti din estul Europei.
Aproximativ trei sferturi din emigrantii din Europa de Est, la nivelul anului 2010, faceau parte din populatia activa (varsta de munca – 15-64 ani), cu mult peste populatia activa medie din aceste tari.
In Romania, peste 80% din emigranti aveau intre 15-64 de ani, fata de aproximativ 70% din populatia tarii. Paralela ramane valabila si daca ne uitam la plecarea persoanelor cu studii superioare: la nivelul anului 2010, aproximativ 20% dintre romanii care au plecat in Vest aveau studii superioare, fata de o medie de aproximativ 10% din populatie, potrivit datelor OCDE si ale Bancii Mondiale, citate de FMI.
FMI recomanda intarirea institutiilor statului de drept si dezvoltarea de politici economice care sa incurajeze populatia productiva sa ramana in tara. Parte din solutie ar fi si o mai buna stimulare a fortei de munca ramasa in tara, cresterea productivitatii si incurajarea participarii la forta de munca. De asemenea, FMI considera ca remiterile – banii trimisi in tara de emigranti – sa fie indrumate in mai mare masura catre investitii decat catre consum. Ar trebui de asemenea ca guvernele statelor est-europene sa caute solutii pentru limitarea impactului fiscal al emigrarii, potrivit FMI.
Fondul Monetar vine cu recomandari pentru UE, pentru a nu adanci si mai mult decalajele dintre tarile bogate si cele sarace ale Europei: fondurile structurale si de coeziune ar trebui alocate tinand cont si de impactul negativ al migratiei asupra cresterii economice si convergentei veniturilor, avand in vedere ca statele vest-europene au avut doar de castigat de pe urma imigrantilor din est. „Aceasta solutie ar corespunde si cu scopul declarat al acestor fonduri, de a reduce decalajele economice si sociale in UE si de a promova dezvoltarea sustenabila”.
