23 august 1944 ramane in istorie ca ziua in care Romania a intors armele si s-a alaturat Natiunilor Unite in lupta impotriva puterilor Axei.
Armata sovietica fiind deja in Moldova de nord inca din luna martie, regele Mihai isi da acordul pentru inlaturarea prin forta a maresalului Antonescu, daca acesta va refuza semnarea armistitiului cu Natiunile Unite.
In urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit si l-a arestat, iar Romania a trecut de partea Aliatilor.
Din 1948 si pana in 1990 a fost sarbatorita ca Ziua Nationala a Romaniei.
Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din 4 septembrie 1940, in functia de prim-ministru al Romaniei si reconfirmat de Mihai I al Romaniei la 6 septembrie, la 23 august 1944 Antonescu a fost arestat de regele Mihai si demis prin decret regal.
Acest act a pus capat regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la 6 septembrie 1940, in urma caruia acesta se auto-intitulase „conducator al statului” si isi insusise puteri discretionare.
Imediat dupa demiterea si arestarea lui Ion Antonescu, Romania a iesit din alianta cu Puterile Axei, a declarat incetarea unilaterala a razboiului impotriva Aliatilor si a declarat razboi Germaniei si Ungariei.
Acordul de Armistitiu intre guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit si URSS-ului, pe de o parte, si guvernul Romaniei, pe de alta parte, nu a fost, insa, semnat, la Moscova, decat pe 12 septembrie 1944, astfel ca, timp de trei saptamani, Romania a fost inca socotita ca un inamic de catre Aliati, desi, din ziua de 24 august 1944, intorsese, deja, armele contra puterilor Axei.
Aceasta situatie a permis Uniunii Sovietice sa confiste, fara impotrivire, armament, munitii, vehicule, avioane si totalitatea flotei romanesti atat militara, cat și civila.
Militarii primisera ordin sa nu se opuna, iar rarii comandanti care, totusi, au incercat, au fost luati prizonieri. In cadrul Acordului de Armistitiu de la 12 septembrie 1944, au fost stabilite modalitatile politice de guvernare a Romaniei, precum si plata de despagubiri materiale catre URSS in valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub forma de bunuri.
Alt rezultat al schimbarii de alianta din 23 August 1944 a fost retrocedarea Transilvaniei de Nord Romaniei, in timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum si Basarabia si Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, in 1940, ramaneau in posesia acestora.
Schimbarea de alianta a Romaniei din 23 August 1944 a accelerat inaintarea Aliatilor (printre care se numara acum Romania) spre granitele Germaniei, armata romana participand la operatiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul tarii sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei si Cehoslovaciei pana la sfarsitul razboiului.
Punctele cel mai occidentale eliberate de armata romana in ofensiva impotriva Germaniei naziste au fost orasele Chotěboř si Humpolec, la 90 km est de Praga, in ziua de 4 mai 1945.
Proclamatia catre tara a Regelui Mihai I din 23 august 1944 este considerata de istoricii Georgeta Filitti, Dan Berindei, Zoe Petre si Adrian Majuru „un fapt extraordinar”, care a scurtat cu sase luni Al Doilea Razboi Mondial si a dus la supravietuirea Romaniei.
„E greu de spus ca aceasta zi isi va fi pastrat semnificatia, mai ales ca regimul comunist a avut grija in permanenta sa-i deturneze intelesul si din ceea ce a fost o hotarare exceptionala a tanarului monarh Mihai I, de a intoarce frontul, gest apreciat in primul rand de americani, a fi scurtat cu jumatate de an Al Doilea Razboi Mondial, acest gest extraordinar a fost deturnat si preluat de autoritatile comuniste, care, in functie de pretuirea sau de aruncarea in umbra a unei capetenii comuniste, i-au ridicat pe unii si pe altii.
Daca ne amintim, la inceput, printre cei care s-au aflat relativ aproape de Majestatea Sa, sigur au ajuns sa fie si cativa comunisti. Pe urma acestia au fost inlaturati si atunci era un gest al clasei muncitoare si al partidului comunist. Aceasta deturnare a intelesului actului de la 23 august sa stiti ca ne demonetizeaza si in ochii opiniei publice internationale.
Ramane ca un gest extraordinar, o participare exceptionala a Romaniei si trebuie sa amintim ca, la ora actuala, Regele Mihai este singurul conducator de stat supravietuitor din timpul razboiului si cred ca a venit momentul ca natiunea romana sa se intoarca cu respect catre Majestatea Sa si sa ne amintim ca, in acele vremuri imposibile, acest monarh tanar a pus inaintea intereselor monarhiei, inaintea intereselor din dreapta, in stanga, marunte, interesele poporului roman”, declara, pentru stirileprotv.ro, Georgeta Filitti.
