Postarile pe retele de socializare pot da nastere la dosare in daune morale daca se aduce atingere:
– demnitatii, onoarei si/sau reputatiei
– propriei imagini unei persoane
– vietii private
si prin acest mod victima acestor postari sufera prejudicii de ordin moral.
Mai jos voi dezvolta cateva aspecte privind drepturile si libertatile umane in exprimarea publica.
Traind in epoca vitezei unde cei mai multi apeleaza la comunicarea virtuala prin retele de socializare gen Facebook, Twitter, Linkedin etc apare intrebarea daca prin postarile efectuate nu lezam demnitatea, imaginea sau viata privata a vreunei persoane.
Inalta Curte de Casatie si Justitie Bucuresti printr-o decizie pronuntata in luna noiembrie 2014 a stabilit ca retelele gen Facebook reprezinta un spatiu public si nu privat chiar daca este accesibil doar unui numar restrans de persoane.
Simpla publicare a unui comment negativ (remarca negativa) la adresa cuiva poate da nastere unei actiuni civile in daune.
Conform art. 72 din Codul civil : Orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale .
Este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia.
Prin Decizia nr. 1576/07.12.2011, Curtea Constitutionala a statuat ca demnitatea umana este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce impune fiecarui membru al societatii un comportament de respect si protectie a celorlalti indivizi si interzicerea oricarei atitudini umilitoare sau degradante la adresa omului. Curtea a apreciat ca “demnitatea umana, asa cum este aceasta consacrata de Constitutie, nu este si nu trebuie interpretata ca instituind un tratament preferential pentru anumite categorii de persoane, indiferent de contributiile, calitatile ori aportul acestora in societate. Prin urmare, demnitatea are aceleasi valente pentru oricare dintre indivizi”.
Este adevarat ca art. 70 C.civ. si 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului consacra principiul dreptului la libera exprimare insa aceast drept nu este nelimitat iar libertatea fiecarui individ isi regaseste limita in punctul in care incepe libertatea celuilalt.
A face afirmatii inadegvate pe retelele de socializare, afirmatii denigratoare sau jignitoare pot determina persoana lezata a introduce o actiune in justitie pentru obtinerea unei sume de bani drept daune morale .
Conform art. 1349 C.Civ. orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Cel care, avand discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral.
Este adevarat ca revine obligatia instantei de judecata de a analiza indeplinirea conditiilor privind raspunderea personala a paratului pentru fapta ilicita iar evaluarea daunelor morale este una subiectiva insa consideram ca criteriile care stau la baza cuantumului despagubirilor trebuie sa fie obiective.
Potrivit jurisprudentei CEDO, exista un criteriu general potrivit caruia despagubirile trebuie sa reprezinte un raport rezonabil de proportionalitate cu atingerea adusa reputatiei, avand in vedere, totodata, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.
Repararea prejudiciului moral trebuie sa fie realizata printr-o compensare echitabila, aceasta presupune ca, fara a se ignora natura valorilor lezate, nu trebuie sa constituie un temei al imbogatirii, pentru ca s-ar deturna finalitatea acordarii daunelor morale, care trebuie sa se produca, in primul rand, pe plan afectiv si moral.
Si postarile fotografiilor fara drept pot da nastere unor dosare in daune.
In principiu, este interzisa fotografierea unui individ fara acordul in prealabil al acestuia (ori al tutorelui legal, in cazul copiilor) sau distribuirea pozei respective, inclusiv pe retelele sociale.
Conform art.73 C.Civ : Orice persoana are dreptul la propria imagine.
In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea,in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.
Simplu fapt al fotografierii unui persoane aflate in mediu privat, fara acordul acesteia, reprezinta un delict, indiferent daca aceasta actiune este urmata sau nu de publicare.
Fara a dezbate latura penala a faptei, victima acestor inregistrari se poate adresa instantei civile solicitand daune morale daca se simte lezata in vreun fel.
Dreptul la imagine nu este un drept absolut!
Atunci cand o persoana este fotografiata intr-un loc public, desfasurand o activitate publica se considera ca nu este necesar acordul persoanei de e fi fotografiata daca postarea nu atinge cu nimic demnitatea sau reputatia persoanei.
De exemplu, s-a considerat ca simpla postare a unei fotografii cu o persoana aflata in parc, fara acordul acesteia, nu constituie o fapta ilicita daca prin aceasta imagine sau postare nu se aduce atingere persoanei.
Situatia se complica atunci cand o persoana este fotografiata, fara acord, intr-un loc public dar in desfasurarea unei activitati private.
Si in aceasta situatie s-a considerat ca nu ne aflam in sfera ilicitului cu conditia ca inregistrarile sa fie utilizate cu buna-credinta. In acest sens este necesar a se dovedi interesul legitim de a se fotografia si utiliza fotografiile in mod public.
Art. 2 alin. 1 lit. p) si r) din Legea 554/2004 prevede urmatoarele definitii:
– interes legitim privat – posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat;
– interes legitim public – interesul care vizeaza ordinea de drept şi democraţia constituţionala, garantarea drepturilor, libertaţilor şi indatoririlor fundamentale ale cetaţenilor , satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autoritaţilor publice;
Notiunea de „interes public justificat” este definita in art. 31 din Codul audiovizual. Astfel, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influenţeaza societatea sau o comunitate, in special cu privire la:
a) prevenirea sau dovedirea savarsirii unei fapte de natura penala;
b) protejarea sanatatii sau sigurantei publice;
c) semnalarea unor afirmatii inselatoare sau a unor cazuri de incompetenta care afecteaza publicul.
Si Art. 75 din Codul Civil prevede anumite Limite :
(1) Nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte.
(2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune.
Ramane sarcina judecatorului de a analiza si a stabili daca fotografierea si publicarea imaginilor s-a facut cu buna-credinta, constituind doar o exercitare a dreptului la libera exprimare sau s-a adus atingere dreptului persoanei la propria imagine .
Prejudiciul cauzat victimei fiind unul de natura morala, instanta de judecata va stabili prin apreciere, ca urmare a aplicarii criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cel in cauza, in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala, aceste criterii fiind subordonate conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs.
Daca instanta considera ca prin publicarea fotografiei, imaginea si felul in care este perceputa in societate poate sa-i influenteze profesia si cariera, judecatorul poate aprecia ca o suma de bani reprezinta o satisfactie echitabila pentru prejudiciul suferit.
Daca sunteti victima unei postari inadegvate pe o retea de socializare este important de stiut ca puteti obtine o suma de bani drept daune morale in instanta daca veti dovedi prejudiciul suferit de dumneavoastra, fapta ilicita a paratului si legatura de cauzalitate intre fapta lui de a posta si prejudiciul suferit.
Nu trebuie uitat ca evaluarea prejudiciului trebuie sa fie una rezonabila, conforma cu valorile lezate, pentru a nu se interpreta a fi doar o incercare de imbogatire fara justa cauza.
avocat Marius Vicentiu Coltuc
