Noul Cod de Procedura Civila, ce se va aplica incepand de astazi, aduce o serie de schimbari in mediul juridic autohton, obiectivele fiind de a elimina practica neunitara de la nivelul instantelor, precum si de a asigura solutionarea cu rapiditate a cauzelor. Intrarea in vigoare a actului normativ a fost amanata de nenumarate ori de autoritati, motivul invocat fiind lipsa fondurilor pentru implementarea noului sistem la nivelul instantelor din Romania.
Dupa un an de zile de amanari, Noul Cod de Procedura Civila intra astazi in vigoare, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 4/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 68, din 31 ianuarie 2013.
Noul Cod aduce o serie de modificari in mediul juridic romanesc, schimbari care, potrivit unor precizari ale Ministerului Justitiei din vara anului 2012, vor conduce la eliminarea practicii neunitare de la nivelul instantelor, precum si la accelerarea solutionarii cauzelor. Institutia mentiona, de asemenea, ca noile reglementari, aplicabile de astazi, reprezinta expresia unui efort sustinut, desfasurat pe parcursul mai multor ani, care a avut drept scop esential crearea in materia procesului civil a unui cadru legislativ modern care sa raspunda pe deplin imperativelor functionarii unei justitii moderne, adaptate asteptarilor sociale, precum si necesitatii cresterii calitatii acestui serviciu public.
„Noul cod urmareste sa raspunda si exigentelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgand din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, din cele statuate in jurisprudenta CEDO”, mai arata MJ la data respectiva.
Care au fost motivele elaborarii unui nou cod?
Asa cum a declarat Otilia Sava, Avocat Partener Ionescu si Sava SCA, la solicitarea AvocatNet.ro, Noul Cod de Procedura Civila (NCPC) a avut ca premisa tocmai deficientele sistemului judiciar civil roman constatate in rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene sau rezultand din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauzele impotriva Romaniei. Concret, este vorba despre supraincarcarea instantelor, durata excesiva a procedurilor si existenta unei practici neunitare.
In acest context, s-a inteles ca este necesar ca un nou cod de procedura civila sa consacre, in mod expres si in premiera pentru sistemul procesual-civil roman, un ansamblu de reguli procedurale care sa aiba ca finalitate un proces echitabil intr-un termen optim si previzibil, explica si George Albert Ionescu, Avocat Partener Ionescu si Sava SCA.
Noul Cod de Procedura Civila: Puncte tari si puncte slabe
Unul dintre beneficiile intrarii in vigoare a actului normativ a fost subliniat de Oana Cornescu, Avocat colaborator coordonator, Tuca Zbarcea & Asociatii, care sustine ca Noul Cod de Procedura Civila, alaturi de Noul Cod Civil, reprezinta un pas important in reformarea sistemului judiciar in materie civila in Romania. „Noua reglementare este superioara vechiului Cod de Procedura Civila prin definirea clara si detaliata a principiilor procesului civil si codificarea unor principii consacrate pana la aceasta data doar in doctrina si in jurisprudenta”, opineaza avocatul.
Totusi, in ciuda faptului ca scopul este de a asigura reglementarea conceptiilor moderne privind desfasurarea procesului civil prin prisma asigurarii celeritatii actului de justitie, actul normativ aplicabil de astazi nu este la adapost total de critici, este de parere reprezentantul Tuca Zbarcea & Asociatii.
Un exemplu in acest sens este cel privind procedura de citare/comunicare. Astfel, conform Oanei Cornescu, NCPC a reformat maniera de citare a partilor si de comunicare a inscrisurilor, in scopul eficientizarii acestor proceduri. Cu toate acestea, in forma nou reglementata, procedura de citare este susceptibila sa dureze mai mult si sa implice mai multe subiecte pentru monitorizarea stadiului procedurii de citare/comunicare.
„Din aceste considerente, efectul legal urmarit – eficientizarea procedurii de comunicare a actelor de procedura – nu va putea fi obtinut atata timp cat, din punct de vedere logistic, economic si al resurselor umane, nu este pregatita introducerea acestor dispozitii”, puncteaza avocatul Tuca Zbarcea & Asociatii.
Pe de alta parte, adauga Cornescu, trebuie subliniat si faptul ca, prin intermediul noilor reglementari, se acorda o mai mare importanta mecanismelor alternative de solutionare a litigiilor, a caror utilizare va conduce la reducerea numarului de litigii inregistrate pe rolul instantelor judecatoresti si, implicit, la accelerarea solutionarii cauzelor. „Ne referim la elementele de noutate in materia obligatiei judecatorilor de a le recomanda partilor solutionarea litigiului pe cale amiabila, prin mediere, la recunoasterea incidentei medierii asupra procedurii divortului si la extinderea sferei disputelor ce pot fi solutionate prin arbitraj”, subliniaza avocatul.
Pe langa problemele intampinate la procedura de citare/comunicare, un alt „punct slab” al NCPC este adus in discutie de avocatii Ionescu si Sava SCA. Astfel, Otilia Sava mentioneaza ca o critica adusa actului normativ priveste instituirea obligatiei informarii despre mediere, masura ce are drept scop degrevarea instantelor de litigiile care se pot solutiona prin acordul partilor.
Pe scurt, puncteaza si George Albert Ionescu, principala critica adusa obligativitatii parcurgerii procedurii prealabile este neconstitutionalitatea acestei masuri, care incalca dispozitiile art. 21 al Constitutiei, respectiv „Accesul liber la justitie”, alin.2: „Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept” si alin. 4 „Jurisdictiile speciale si administrative sunt facultative si gratuite”.
Potrivit celor 2 avocati, in sprijinul neconsitutionalitatii acestei dispozitii legale se invoca exemplul Curtii Consitutionale a Italiei, care, in octombrie 2012, a declarat neconstitutionala obligativitatea parcurgerii procedurii medierii, pe motivul restrictionarii liberului acces la justitie.
Cele mai importante modificari in Noul Cod de Procedura Civila
Modificari de competenta
Actul normativ care intra astazi in vigoare aduce schimbari majore in materia competentei jurisdictionale. Spre deosebire de actualul sistem procesual-civil, care confera plenitudine de competenta judecatoriilor, tribunalele devin instante cu plenitudine de competenta pentru judecata in fond, de prima Instanta. Astfel, in competenta judecatoriilor va intra solutionarea cauzelor de valoare mica si/sau de complexitate redusa, dar de o mare frecventa in practica.
Curtile de apel au competenta de a solutiona, in principal, apelurile, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta de recurs de drept comun, indeplinindu-si astfel si rolul constitutional de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii la nivel national.
Citarea partilor
Eficientizarea procedurii de citare si comunicare a actelor de procedura – ale carei disfunctionalitati au contribuit la tergiversarea solutionarii litigiilor – are loc prin suplimentarea modalitatilor traditionale de comunicare a actelor procedurale prin agenti procedurali sau alti salariati ai instantei, ori prin posta, devenind posibila, la cererea partii interesate si pe cheltuiala acesteia, si comunicarea prin executori judecatoresti sau prin servicii de curierat rapid.
De asemenea, NCPC prevede, in mod expres, posibilitatea comunicarii actelor de procedura prin telefax, posta electronica sau prin orice alte mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia.
Ca element de noutate legislativa, Codul instituie, ca modalitate alternativa si voluntara, comunicarea actelor de procedura, indeplinite ulterior sesizarii instantei, intre avocati.
Caile de atac
Apelul reprezinta, in NCPC, singura cale ordinara de atac cu caracter devolutiv, avand ca obiect controlul judecatii asupra fondului cauzei. Ca element de noutate, trebuie amintita marirea duratei termenului de apel, ca regula, de la 15 la 30 de zile, solutie menita sa asigure timpul necesar intocmirii si motivarii corespunzatoare a cererii de apel.
Recursul este gandit ca o cale extraordinara de atac, care poate fi exercitata, ca regula, in cazurile in care legalitatea a fost infranta. Printre noutatile aduse de noul cod la acest capitol, se numara:
• Nu este deschisa in cazul hotararilor pronuntate in anumite categorii de litigii, ori cu privire la cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 500.000 lei inclusiv;
• Competenta de solutionare a recursului va reveni, ca regula, Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
• Redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului se realizeaza numai prin avocat sau consilier juridic. Solutia normativa impune disciplina procesuale si evitarea introducerii unor recursuri in mod abuziv sau informe;
• Reducerea numarului motivelor de exercitare a acestei cai extraordinare de atac – ce vizeaza exclusiv infrangerea legalitatii, iar nu chestiuni de fapt;
• Introducerea procedurii de filtrare a recursurilor, de natura sa evite supraincarcarea nejustificata a volumului de activitate a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin formularea de recursuri vadit nefondate;
• Si in privinta solutiilor pronuntate in recurs sunt modificari de substanta, in sensul ca a fost eliminata solutia modificarii hotararii recurate, in caz de admitere a recursului hotararea urmand a fi casata, in tot sau in parte.
Asigurarea unei practici judiciare unitare
Codul a urmarit doua coordonate fundamentale: amendarea dispozitiilor privitoare la recursul in interesul legii si consacrarea unui instrument procedural nou, si anume sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.
Hotararea pronuntata in vederea dezlegarii unei probleme de drept produce efecte in cauza in legatura cu care a fost pronuntata, fiind obligatorie deopotriva si pentru celelalte instante judecatoresti, avand astfel ca finalitate si indeplinirea functiei rezervate institutiei recursului in interesul legii. (sinteza realizata de Otilia Sava si George Albert Ionescu)
Intrarea in vigoare a NCPC, amanata de 3 ori
Noul Cod de Procedura Civila a trecut prin mai multe amanari in decursul ultimului an, unul dintre motivele invocate de autoritati fiind acela ca legea privind degrevarea instantelor judecatoresti nu a fost gata. Amintim ca aceasta lege, publicata recent in Monitorul Oficial, intra tot astazi in vigoare.
Mai precis, in luna ianuarie 2012, Guvernul de la acea data a propus Parlamentului data de 1 iunie 2012 pentru aplicarea dispozitiilor din Noul Cod de Procedura Civila. Senatul a agreat aceasta propunere, insa Camera Deputatilor nu a fost de acord si a decis ca noul cod de procedura civila se va aplica din 1 septembrie 2012, si nu din 1 iunie 2012, cum a propus initial Guvernul.
Ulterior, in luna august 2012, Executivul a stabilit, prin ordonanta de urgenta, ca intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila se va amana pana la 1 februarie 2013.
Tot prin OUG, Guvernul a decis, in 31 ianuarie 2013, sa proroge din nou termenul, pana la 15 februarie.
