30% dintre conaționalii noștri trecuți 60 de ani folosesc zilnic diverse aplicații pentru apeluri video, iar 9 din 10 români vorbesc măcar o dată pe zi la telefonul mobil.
Românii îmbrățișează noua tehnică fără să renunțe la manierele clasice de apel;
Un sfert dintre germani au renunțat să mai folosească smartphone-urile pentru
apeluri telefonice clasice și unul din doi a renunțat la SMS-uri, comunicarea prin intermediul diverselor aplicații (ex. Skype, WhatsApp, Facebook messenger) câștigând tot mai mult teren.
Manierele de comunicare din anii ’90 – 2000, rămân încet-încet, pentru jumătatea de nord a Europei, o simplă amintire.
Complet atipici, românii îmbrățișează noua tehnică de comunicare fără să renunțe la „vechile obiceiuri”. Pur și simplu, comunică mai mult, având lejer posibilitatea să-și revendice locul întâi la nivel european, în acest domeniu.
Potrivit unui studiu realizat de E.ON și Kantar EMNID, 91% dintre români utilizează măcar o dată pe zi telefonul mobil pentru a iniția o convorbire, în timp ce 1 din 2 utilizează zilnic apelurile video prin intermediul aplicațiilor care au această opțiune.
Și dacă aceste date nu erau destul de convingătoare pentru a demonstra cât de deschiși sunt conaționalii noștri în utilizarea noilor aplicații, mai există un aspect care ne face unici în peisajul european: deschiderea dovedită de persoanele trecute de vârsta de 60 de ani față de aceste mijloace de comunicare. Practic, 30% dintre cei chestionați în cadrul sondajului amintit au recunoscut că efectuează cel puțin un apel video pe zi, folosind anumite aplicații, în comparație cu doar 6% dintre seniorii din Germania și doar 9% dintre seniorii britanici.
Nici măcar italienilor nu le este prea ușor să ne prindă din urmă.
Dacă am demonstrat că suntem mai vorbăreți decât ei atât în ceea ce privește apelurile telefonice clasice, cât și în privința apelurilor video, aceștia ne-au ripostat categoric: „Verba volant, scripta manent”. Așadar singurul mijloc de comunicare la care aceștia ne-au surclasat au fost mesajele text, utilizând în acest sens diverse aplicații.
Poate un singur aspect referitor la rezultatele studiului ar fi putut fi anticipat. Popoarele din jumătatea nordică a Europei rămân un pic mai tăcute și rezervate, în comparație cu vecinii lor vorbăreți, din sud.
Rezultatele fac parte din studiul „Trăind în Europa, 2018”, în cadrul căruia E.ON și Kantar EMNID au chestionat circa 10.000 de oameni din Danemarca, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia și Ungaria.
Despre E.ON România
Grupul german E.ON a intrat în România în anul 2005, când a preluat fostele societăți de stat din domeniul gazelor naturale și energiei electrice. Companiile din structura grupului operează o rețea de distribuție a gazelor naturale în lungime de peste 22.000 km, respectiv o rețea de distribuție a energiei electrice de peste 81.000 km și deservesc circa 3,1 milioane de clienți. De la intrarea pe piața locală, E.ON a investit circa 1,5 miliarde de euro în principal pentru modernizarea rețelelor de gaze și electricitate și a virat către stat impozite și taxe de 1,9 miliarde de euro.
