De la începutul acestei luni în piața monetară se manifestă o scădere constantă a dobânzilor interbancare. Evoluția a coincis cu controlul Consiliului Concurenţei la cele 10 bănci ale căror cotații stau la baza calculului indicilor ROBOR, pentru a inspecta posibile înțelegeri făcute de instituțiile financiare cu scopul creșterii dobânzilor.
Chiar dacă BNR a majorat recent dobânda de politică monetară de la 6,25 la 6,75%, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la sfârșitul săptămânii trecute la 7,94%, minim care nu a mai fost atins din 6 octombrie. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât în aceeași ședință de la 8,13 la 8,11% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,31 la 8,30%.
Tendința de scădere către nivelul actual al dobânzii pentru facilitatea de creditare (rata lombard), care este de 7,75%, va putea continua, atâta vreme cât, în opinia analiștilor BCR, banca centrală „nu va mai crește ratele de dobândă la începutul anului viitor”.
Creșterea aversiunii față de risc, ce a dus la ieșiri de capitaluri străine din piețele de la marginea zonei euro, și majorarea cererii comerciale, companiile pregătindu-se pentru importurile prilejuite de Sărbătorile de iarnă, a provocat deprecierea monedei naționale.
Cursul euro a crescut de la 4,8982 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9418 lei, la sfârșitul ei, ceea ce a făcut ca moneda națională să piardă tot câștigul obținut începând cu data de 5 octombrie, perioadă în care media a atins un minim de 4,8793 lei. Vineri, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,923-4,945 lei iar piața s-a închis la 4,942 lei.
Creșterea deficitului de cont curent al balanței de plăți, care conform datelor publicate de BNR a crescut în primele nouă luni la 20,2 miliarde euro, în condițiile adâncirii deficitului comercial, reprezintă unul dintre principalii factori de presiune asupra cursului euro/leu. Analiștii Băncii Transilvania văd o majorare în acest an a raportului deficit de cont curent/PIB la 8,6%, în timp ce cei de la BCR văd o creștere la 9,1% din PIB.
Moneda unică s-a menținut peste pragul de 1 dolar iar cotațiile s-au mișcat în culoarul 1,0272-1,0437 dolari. Vineri, euro a fluctuat între 1,0313 și 1,0396 dolari iar piețele americane au închis la 1,0324 dolari.
Scăderea euro a apărut după ce mai mulți oficiali ai Rezervei Federale americane au pledat pentru menținerea unei politici monetare restrictive iar BCE a anunțat că va începe o amplă acțiune de retragere de numerar din sistemul bancar al zonei euro cu scopul de a stopa creșterea inflației, care a atins în octombrie un record de 10,6%.
Totodată, Christine Lagarde, președinta BCE, a afirmat că „vom continua să majorăm dobânzile”. Analiștii anticipează pentru şedinţa de politică monetară a BCE din 15 decembrie o majorare cuprinsă între 50 și 75 de puncte de bază.
Cursul francului elvețian a fluctuat 5,0061 și 5,0226 lei iar media lirei sterline a crescut de la 5,5750 la 5,6799 lei.
Prețul gramului de aur a crescut la sfârșitul săptămânii trecute la 270,2902 lei, consecință a menținerii metalului galben în prima parte a zilei aproape de 1.770 dolari, pentru ca apoi uncia să coboare până la 1.748 dolari.
Duminică dimineață, bitcoin fluctua între 16.559 și 16.731 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 1.190-1.222 dolari.
Radu GEORGESCU
