În ultimele zile, am asistat la o creștere rapidă a cursului euro, care se apropie cu pași repezi de pragul de 4,99 lei. Este posibil ca BNR să oprească deprecierea în jurul nivelului amintit, lăsând atingerea cotei de 5 lei pentru ultima parte a anului, în funcție de modul în care va evolua inflația.
Scăderea inflației în aprilie la 11,23% de la 14,53% în martie, au creat culoarul necesar BNR pentru a înlătura pentru o perioadă „gardul de protecție” din jurul leului, după doi ani în care nu a permis depășirea pragului de 4,95 lei.
După ce a scăzut în urmă cu două săptămâni la 4,9202 lei, cursul euro a început să crească, iar miercuri acesta a urcat la 4,9610 lei pentru ca vineri să fie atins al treilea maxim istoric consecutiv de 4,9783 lei, după o ședință în care cotațiile au urcat de la 4,972 lei, la deschidere, la 4,98 lei, cu închiderea pieței la 4,979 lei.
Evoluția trebuie pusă pe seama dezechilibrelor existente în economia României, în primul rând cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană. Contul curent din cadrul balanței de plăți a avut în martie un deficit anualizat de 26,3 miliarde euro iar gradul de acoperire cu investiţii străine directe, din ultimele 12 luni, a fost de 35% în martie 2023.
Investițiile străine directe s-au temperat după ce politicienii au reiterat tot mai des dorința de a modifica codul fiscal, prin renunțarea la impozitul unic dar și impunerea de noi taxe și impozite.
Prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză, publicată în data de 5 mai, anticipează pentru 2023 o medie anuală de 4,94 lei/euro, care urmează să crească în 2024 la 5,0 lei/euro și la 5,12 lei/euro în 2026. În cazul dolarului american se anticipează o medie anuală de 4,58 lei în 2023, pentru a ajunge în 2026 la 4,74 lei.
Deprecierea leului nu a afectat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, proces care a început în ultima parte a anului trecut, odată cu criticile venite din partea guvernatorului BNR și controlul început de Consiliul Concurenței la cele zece bănci care formează „coșul” în funcție de care se calculează indicii.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,59 la 6,58%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,69 la 6,68%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 6,90 la 6,89%.
Încetinirea economiei americane la un ritm anual de 1,1%, în primul trimestru, pune sub semnul întrebării viitorul politicii monetare a Rezervei Federale. Declarațiile oficialilor Fed sunt contradictorii, unele voci anticipând noi majorări, în timp ce altele doresc o pauză în ciclul de normalizare. Începând cu martie 2022, Fed a procedat la 10 majorări consecutive, iar rata de referință a urcat de la 0-0,25 la 5-5,25%.
Euro s-a depreciat vineri la 1,0760-1,0829 dolari, cu închiderea pieței americane la 1,1807 dolari. Cursul monedei americane a crescut de la 4,5382 la 4,6091 lei.
Atât moneda elvețiană cât și cea britanică s-au apreciat față de cea unică, iar cursul lor a crescut la sfârșitul săptămânii la 5,1083 lei, respectiv 5,7298 lei.
Prețul gramului de aur a atins la începutul săptămânii un nou maxim istoric de 294,4610 lei, dar a scăzut vineri la 291,5853 lei, consecință a deprecierii unciei la 1.958-1.983 dolari.
Radu GEORGESCU
