O familie de imigranti romani a castigat in instanta dreptul la asistenta sociala in Germania. Aproximativ 130.000 de persoane ar putea beneficia de pe urma acestei sentinte, spre disperarea primariilor.
Ministrul german de Interne si autoritatile locale din Republica Federala au primit din partea justitiei o lovitura care s-ar putea sa coste mult bugetele comunale: o familie de imigranti din Romania a obtinut dreptul la asistenta sociala.
„Hartz IV” nu spune prea mult romanilor. Peter Hartz este un fost manager german, adus de catre ex-cancelarul Gerhard Schröder din fruntea companiei Volkswagen in structurile guvernamentale pentru a reforma piata muncii si sistemul social federal.
Mai multe proiecte de lege au fost avansate Parlamentului, fiind adoptate dupa ce le-au fost aduse diverse amendamente. Hartz IV, cel de-al patrulea palier al conceptului reformist, intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005, este limita minima a ajutorului de somaj si social oferit in Germania si se adreseaza celor care nu au avut de mult timp un loc de munca.
In 2013, nivelul financiar al acestui suport oferit de catre autoritati este de 382 de euro, la acesta adaugandu-se sprijin pentru plata locuintei si a ingrijirii medicale. In cazul cuplurilor, asistenta poate fi oferita ambilor parteneri, inclusiv copiilor acestora.
Tribunalul social din Essen a decis ca cetatenii europeni fara loc de munca si care traiesc de ceva vreme in Germania sa poata beneficia de programul Hartz IV. Decizia a fost luata ca urmare a unei cereri depuse de o familie de origine romana din Gelsenkirchen.
Cei patru membri ai familiei solicitasera, in 2010, asistenta sociala in calitate de persoane aflate in cautare de loc de munca. Serviciul de plasare a fortei de munca in arondismentul caruia se aflau si caruia i s-au adresat, le-a respins cererea, argumentand ca normele europene in vigoare nu implica servicii de protectie sociala pentru cetatenii din statele UE care se muta in Germania si cauta de lucru.
Justitia germana a apreciat, insa, ca, la data formularii cererii de asistenta sociala, familia care a depus plangere impotriva refuzului cu care a fost tratata locuia de un an in Republica Federala iar tatal familiei a incercat, in perioada respectiva, de mai multe ori sa obtina un loc de munca. In perioada in care barbatul a cautat un loc de munca (de la mijlocul lui 2010 pana in noiembrie 2011), familia traia din indemnizatia de crestere a celor doi copii si din maruntisul obtinut prin vanzarea publicatiei tiparite in beneficiul persoanelor fara adapost.
Judecatorii au apreciat ca la vremea aceea, familia castiga in jur de 600 de euro, apreciind, totodata, ca activitatea de vanzator al publicatiei persoanelor fara adapost nu este o munca platita ci o forma de cersit. Intre timp, mama celor doi copii are, de doi ani, un loc de munca platit cu 200 de euro, ca femeie de serviciu.
Conform estimarii autoritatilor, aproximativ 130.000 de persoane ar putea beneficia de pe urma antecedentului creat la Essen de familia de romani. Sentinta pronuntata joi este atacabila.
