Un raport prezentat de analistii Bancii Transilvania subliniaza ca masurile prevazute in noul Cod Fiscal sunt de asa natura incat se asteapta sa determine o accelerare a investitiilor si a consumului privat, cu impact pentru cresterea PIB-ului (crestere medie anuala in accelerare la peste 5% in 2016).
In plus, reducerea impozitarii indirecte va oferi mai mult spatiu sectorului privat (pentru investitii si consum), ceea ce va contribui la accelerarea procesului de convergenta economica catre media UE.
Sunt insa si alte urmari ale acestor modificari aduse Codului Fiscal.
„Prin adoptarea acestui Cod Fiscal ne asteptam la o dinamica anuala negativa a preturilor de consum in 2016, fapt care ar putea determina o noua reducere a ratei de dobanda de referinta de catre BNR. Vom revizui scenariul macroeconomic central in perioada urmatoare prin incorporarea prevederilor din Noul Cod Fiscal”, scrie in raportul semnat de economistul sef al BT, Andrei Radulescu.
Iata CELE MAI IMPORTANTE PREVEDERI ale CODULUI FISCAL care va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016:
1. Scaderea nivelului taxei pe valoare adaugata de la 24% la 19%
Vestea unei apropiate reduceri a TVA de la 24% la 19% isi are partile ei bune dar presupune si asumarea anumitor riscuri. Din punct de vedere politic ar fi sinucigas sa te opuni reducerii taxarii consumului, asa cum, de cealalta parte, e discutabil sa iti cresti competitivitatea la export prin asemenea masuri. Economistii consultati de HotNews.ro sunt si ei impartiti in doua tabere: unii sustin reducerea TVA in vreme ce altii atrag atentia ca nu e ok sa iei acum o asemenea decizie. FMI si Comisia Europeana nu sunt de acord cu masura, spunand ca daca se ia decizia de a reduce TVA, golul de venituri astfel creat va duce la un deficit bugetar de 3.5%, peste normele convenite cu finantatorii straini. De cealalta parte, cei care sunt in favoarea deciziei spun ca atat FMI cat si Comisia calculeaza „aritmetic”, in timp ce economia functioneaza putin diferit, Scaderea TVA poate avea un impact de antrenare in economie, iar scaderea incasarilor din TVA poate fi contrabalansata de incasari mai mari din impozit pe profit, dar si din cresterea volumelor de vanzari.
2. Eliminarea taxei pe constructii speciale si a accizei de 7 eurocenti/litru la carburanti;
Premierul anuntase anul trecut ca va reduce taxa pe stalp si ca doreste ca o parte din banii colectati din aplicarea ei sa mearga catre bugetele locale. Aplicarea taxei a afectat foarte mult in 2014 activitatea marilor companii. Eliminarea taxei pe constructii speciale, cunoscuta drept taxa pe stalp, ar avea un impact negativ de 1,6 miliarde lei, reprezentand sume neincasate anul viitor.
In acelasi timp, Ministerul Finantelor estimeaza ca va recupera, ca efect al eliminarii taxei, circa 850 milioane lei din TVA, contributii sociale, impozite pe salarii si alte taxe.
In urma eliminarii taei pe stalp, Guvernul se asteapta pe termen mediu la un impact pozitiv asupra cresterii economice de 0,2 puncte procentuale si o crestere cu 20.000 a numarului de locuri de unca chiar de anul viitor.
Totodata, prin eliminarea taxei pe stalp investitiile in sectorul privat vor creste cu 0,5 puncte procentuale.
Impozitul pe constructii speciale a fost introdus la inceputul anului trecut. Aplicarea taxei a fost propusa inca din toamna anului 2012 de fostul ministru delegat pentru Buget Liviu Voinea. Taxa se aplica pentru constructiile care nu intrau in sfera de impozitare, cum ar fi stalpi, rampe, platforme betonate, altele decat imobilele de productie sau birouri, care erau deja impozitate.
3. Reducerea impozitului pe dividende la 5%;
Daca in versiunea Guvernului impozitul pe dividende era redus la zero de la 1 ianuarie 2016, senatorii au votat impozitarea cu 5% pentru dividendele platitede o firma locala catre o alta firma. In cazul persoanelor fizice impozitul pe dividende ramane zero si de asemenea, pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din dividende, baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate reprezinta venitul in bani sau in natura, distribuit de persoana juridica, raportata la cele 12 luni ale anului, si nu poate fi mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut (art.175 alin 2)
Ministrul de Finante Eugen Teodorovici a precizat ca actuala legislatie fiscala este perceputa in mediul economic si social ca fiind „dificil de aplicat”, iar actualul Cod fiscal a fost construit astfel incat sa conduca la simplificarea fiscalitatii si la predictibilitate.
4. Introducerea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri;
Cladirile si terenurile la care, pana acum, se aplica regimul de taxare de TVA vor avea taxare inversa. Nu este o taxa in plus, nu este o taxa noua, vorbim de TVA care se aplica si pana acum, dar se va aplica prin taxare inversa. Este un sistem simplificat si reduce si evaziunea. Am aplicat o legislatie europeana, care este optionala, iar noi am aplicat-o pentru cladiri”, a explica Ioana Petrescu, cea care a propus initial aceasta masura.
5. O cota de impozit pentru cladiri rezidentiale de 0.08% – 0.2%, o cota de impozit pentru cladiri nerezidentiale de 0.2%-1.3% si o cota de impozit pentru cladiri nerezidentiale destinate terenului agricol de 0.4%
Impozitul pe cladiri va fi stabilit in functie de destinatia proprietatii cladiri – rezidentiale si cladiri nerezidentiale. Cota impozitului pe cladiri rezidentiale va fi cuprinsa intre 0,08 %- 0.2%. In cazul persoanelor fizice baza de calcul va fi valoarea impozabila a cladirii, determinata tabelar, iar in cazul persoanelor juridice valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare.
Cota impozitului pe cladiri nerezidentiale va fi cuprinsa intre 0,2%-1,3%. Baza impozabila va fi valoarea impozabila. In cazul persoanelor fizice, autoritatile publice locale sunt obligate sa-si stabileasca valorile impozabile pe tipuri de cladiri si pe zone in cadrul localitatii, urmare a evaluarilor rezultate dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat si aprobate prin hotarare a consiliului local. In cazul persoanelor juridice, valoarea impozabila este cea rezultata dintr-un raport de evaluare, intocmit de un evaluator autorizat. In situatia in care la adresa cladirii, o persoana fizica are inregistrata o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidential numai in situatia cand se deduc cheltuielile cu utilitatile.
Pentru terenurile situate in intravilan au fost introduse limite minime si maxime, pe ranguri de localitati si zone. Astfel, limita minima a fost determinata prin reducerea cu 20% a actualului nivel, iar limita maxima este dublu actualului nivel.
6. Includerea veniturilor din investitii financiare in categoria surselor de venit pentru care se aplica CASS
-mentinandu-se baza anuala minima de calcul pentru CASS la salariul anual minim (pensionarii, tinerii, persoanele cu handicap, bolnavii cu afectiuni grave, femeile insarcinate sunt exonerati);
7. O cota de impozitare de 3% din venituri si 1,530 RON/trimestru pentru microintreprinderile fara salariati;
Consiliul fiscal a avizat negativ proiectul celor doua Coduri (fiscal si de procedura fiscala), considerand drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor si impozitelor pe care aceasta le prevede, se arata intr-o Opinie formulata luni. „Castigurile de eficienta in colectarea taxelor si a impozitelor si in cheltuirea banului public trebuie sa fie folosit in mod prudent si gradual, fara a pune in pericol echilibrele macroeconomice”, se arata in document. In plus, potrivit estimarilor Consiliului, existenta unui deficit excesiv pentru anii urmatori in cazul aplicarii noului Cod Fiscal este imposibil de conciliat cu adoptarea euro in anul 2019.
8. O cota de impozitare de 3% pentru microintreprinderile cu 1 salariat si de 1% pentru cele cu cel putin doi salariati.
Se modifica de asemenea una din conditiile de incadrare in categoria fiscala de „microintreprindere”, respectiv cea referitoare la nivelul veniturilor realizate in anul precedent, dupa cum urmeaza:
a) 75.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor in anul 2017;
b) 85.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor in anul 2018;
c) 100.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor incepand cu anul 2019.
In conditiile in care acelasi nivel al veniturilor realizate este folosit si pentru mentinerea/iesirea, in cursul anului, in/din sistemul de impozitare pe veniturile microintreprinderilor, se modifica in mod corelat si limita fiscala din cursul anului, utilizata pentru stabilirea naturii obligatiei fiscale datorate: impozit pe veniturile microintreprinderilor sau impozit pe profit, dupa caz.
Se modifica prevederile fiscale referitoare la baza impozabila pentru microintreprinderi, aceasta urmand sa se ajusteze numai cu valoarea reducerilor comerciale acordate/primite ulterior facturarii care sunt inregistrate in contul 709 „Reduceri comerciale acordate”, respectiv in contul 609 „Reduceri comerciale primite”. Baza impozabila nu se ajusteaza cu reducerile comerciale primite ulterior facturarii care, potrivit reglementarilor contabile, corecteaza costul stocurilor la care se refera.
