BOTOSANI: Teroare pe primari – insolventa primariilor cu datorii

Primariile si consiliile judetene cu datorii pot ajunge in insolventa. Asta a decis Guvernul printr-o Ordonanta aprobata in sedinta de miercuri. Iar primarii pot fi chemati la organele abilitate sa dea cu subsemnatul in privinta acelor datorii, situatie in care cercetarea poate ajunge chiar si in zona penala. Daca primaria ajunge in insolventa, unele atributii ale primarului respectiv fiind preluate de un administrator judiciar.

Proiectul de lege nu este nou. A fost lansat de Guvernul Boc inca din 2010, dar s-a „impotmolit” in Parlament, la Comisia pentru buget, finante si banci din cadrul Camerei Deputatilor. Reciclat de Guvernul Ponta prin transformarea lui in ordonanta de urgenta.

„Primarul trebuie sa-si asume niste decizii pe care le-a luat la un moment dat. Unii primari au vrut sa nu aiba credite, sa amane plata la cei la care au datorii si sa vina tot la noi sa ceara bani. Lucrurile cred ca nu mai pot merge in felul acesta. Sumele pentru functionare au fost repartizate la fiecare, dar pentru partea de investitie apar probleme acolo unde s-au cam facut lucrari, cum se spune, pe barba autoritatilor locale. Sunt unii care fac o investitie fara sa aiba banii in ideea ca vor vedea pe urma de unde fac rost de bani, cine le da. Nu se prea mai poate astfel”, spune Gheorghe Sorescu, vicepresedintele Consiliului Judetean Botosani.

In judetul Botosani, nu putine sunt primariile care ar putea ajunge in situatia de insolventa din cauza unor datorii neplatite. Sunt firme de constructii care nu si-au recuperat banii pe lucrari facute cu ani in urma si care, din cauza ca nu si-au incasat banii, au avut ele mari probleme financiare, au ajuns din acest motiv in insolventa.

Cresterea taxelor si impozitelor locale, o posibila solutie

Solutii ar fi, spun reprezentantii Consiliului Judetean. Una din aceste solutii este sa recurga la credite prin Trezorerie. De altfel, la Colegiul Prefectural ce va avea loc saptamana viitoare le va fi adusa la cunostinta aceasta situatie. Sau, o alta solutie, ar fi gasirea cailor de crestere a gradului de incasare a taxelor si impozitelor locale. Nici majorarea acestor taxe si impozite nu este exclusa.

„Este o posibilitate de marire a incasarilor. Pentru ca sunt primarii care desi declara un grad de colectare a impozitelor si taxelor foarte mare, in realitate nu stiu daca este asa. Si se poate sa se puna si problema cresterii taxelor si impozitelor, pentru ca atunci cand Guvernul a propus o majorare cu 20 la suta a acestor taxe multi primari au spus ca nu le cresc si se descurca cu nivelul vechi al taxelor. Trebuie sa fim constienti ca bugetul statului nu mai poate sa sustina o ineficienta generalizata”, a mai spus vicepresedintele CJ Gheorghe Sorescu. Acesta mai spune ca vor fi situatii in care unii din primari vor trebui sa dea niste explicatii, de ce au arierate, de ce le-au angajat, la organele abilitate, pentru ca insolventa aceasta presupune inclusiv si o cercetare care poate ajunge chiar in zona penala, acolo unde este cazul.

Si consiliile judetene pot ajunge in starea de insolventa. „Daca apar corectii financiare si nu avem sa le dam banii ne putem trezi ca acel minister declara consiliul judetean in insolventa, lucru putin probabil”, a completat vicepresedintele Sorescu.

Despre o lege care sa reglementeze insolventa autoritatilor locale se vorbeste de mai multa vreme. Se stie ca arieratele inregistrate de autoritatile administrativ teritoriale au ajuns la un moment dat sa genereze blocaje in economie.

„Se stabileste un echilibru, nu se mai fac deosebiri ca este unitate administrativ teritoriala sau ca este agent economic. Cu alte cuvinte, opereaza acelasi regim juridic pentru toti”, a conchis Gheorghe Sorescu.

Ce spune Ordonanta de Urgenta

Potrivit ordonantei, aprobata de guvern, in momentul in care autoritatea locala are obligatii de plata restante mai mult de 90 de zile, care depasesc 15% din bugetul general, aceasta trebuie sa declare starea de criza financiara. In termen de 5 zile, se constituie Comitetul pentru situatii de criza financiara, prin ordin al prefectului, din care fac parte:

– primarul sau presedintele consiliului judetean, al unitatii administrativ teritoriale sau a subdiviziunii acesteia aflate in criza financiara,

– seful compartimentului financiar-contabil, conducatorul serviciului public de interes local care a generat starea de criza financiara,

– un reprezentant al autoritatii deliberative a unitatii administrativ-teritoriale

– un reprezentant al directiei generale a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti.

In termen de 30 de zile, Comitetul pregateste un Plan de redresare financiara, cu avizul Curtii de Conturi din teritoriu, in care trebuie sa arate cum va creste veniturile si va reduce cheltuielile. Ordonatorul de credite are nevoie de avizul Comitetului pentru orice cheltuiala in plus sau credit contractat.

Situatia de criza financiara se termina in momentul in care fie problemele au fost rezolvate si nu se mai observa altele timp de 120 de zile sau unitatea administrativa intra in insolventa. Daca nu recunosc insolventa, primarii si presedintii de consilii risca sa se aleaga cu dosar penal.

La inceputul anului 2013, nivelul arieratelor la nivel national atinsese 1,2 miliarde de lei, de la 840 de milioane de lei in decembrie. Avand in vedere valoarea si ritmul de crestere, se estimeaza ca pana la 200 de autoritati locale ar putea intra, in curand, sub incidenta acestei legi.

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.