LA MULTI ANI TUTUROR ROMANILOR ! De 1 decembrie este sarbtoare romaneasca, este Ziua Nationala a Romaniei. Ziua de 1 decembrie a fost stabilita ca Ziua Nationala a Romaniei in 1990, prin legea nr. 10 din 31 iulie. Pana la aceasta data, Ziua Nationala a Romaniei era 23 august.
Atunci se sarbatorea ziua insurectiei armate antifasciste, inceputul revolutiei populare in Romania, cu referire la intoarcerea armelor impotriva Germaniei naziste si arestarea guvernului condus de Ion Antonescu in 1944.
Iar inainte de aceasta data, Ziua Nationala a Romaniei se celebra la 10 mai, pentru a marca proclamarea independentei de stat a Romaniei, dar si transformarea Principatelor Romane Unite in Regatul Romaniei.
Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezinta evenimentul principal al istoriei Romaniei si, totodata, realizarea unui deziderat al locuitorilor granitelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu Romania. Ziua de 1 Decembrie a devenit dupa evenimentele din decembrie 1989 Ziua Nationala a Romaniei.
Adunarea de la Alba-Iulia s-a tinut intr-o atmosfera sarbatoreasca. Au venit 1228 de delegati oficiali, reprezentand toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate romanesti, apoi episcopii, delegatii consilierilor, ai societatilor culturale romanesti, ai scolilor medii si institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriasi, ai Partidului Social-Democrat Roman, ai organizatiilor militare si ai tinerimii universitare.
Toate paturile sociale, toate interesele si toate ramurile de activitate romaneasca erau reprezentate. Dar pe langa delegatii oficiali, ceea ce dadea Adunarii infatisarea unui mare plebiscit popular era afluenta poporului.
Din toate unghiurile tarilor romane de peste Carpati, sosea poporul cu trenul, cu carutele, calari, pe jos, imbracati in haine de sarbatoare, cu steaguri tricolore in frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a tinuturilor, in cantari si plini de bucurie.
Peste o suta de mii de oameni s-au adunat in aceasta zi spre a fi de fata la actul cel mai maret al istoriei romanilor. Spectacol simbolic si instructiv: multimea imensa urca drumul spre Cetatuie printre sirurile de tarani romani invesmantati in sumanele de patura alba si cu caciulile ostenilor lui Mihai Viteazul.
Pe portile Cetatuii, despuiate de pajurile nemtesti, falfaie Tricolorul roman. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul si se aduna pe Campul lui Horea. De pe opt tribune, cuvantatorii explica poporului maretia vremurilor pe care le traiesc. In acest timp, in sala Cazinei militare, delegatii tin adunarea.
Pe podium, intre steagurile tuturor natiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sange la desavarsirea acestui act maret, iau loc fruntasii vietii politice si intelectuale a romanilor si delegatii Bucovinei si Basarabiei, care au tinut sa aduca salutul tarilor surori, intrate mai dinainte in marea familie a statului roman.
Intr-o atmosfera inaltatoare, in mijlocul aprobarilor unanime si a unui entuziasm fara margini, Vasile Goldis, cel care a redactat textul Rezolutiei Unirii, aduce la cunostinta poporului continutul documentului (n. r.: Vasile Goldis – fost deputat in Parlamentul de la Budapesta, deputat in Parlamentul Romaniei, ministru al Culturii, fost redactor al ziarului Romanul, cel care in calitate de presedinte al delegatiei ardelene a adus la cunostinta Regelui Ferdinand actul Unirii adoptat la Alba-Iulia).
Marea Adunare de la Alba-Iulia proclama dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul, cuprins intre Mures, Tisa si Dunare. Restul rezolutiei cuprinde programul de aplicatie: autonomia provizorie a teritoriilor pana la intrunirea Constituantei, deplina libertate nationala pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesionala, infaptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice, reforma agrara radicala, legislatie de ocrotire a muncitorimii industriale.
Adunarea nationala doreste: Congresul de pace sa asigure dreptatea si libertatea atat pentru natiunile mari, cat si pentru cele mici si sa elimine razboiul ca mijloc pentru reglementare a raporturilor internationale.
Ea saluta pe fratii lor din Bucovina, scapati din jugul monarhiei austro-ungare, pe natiunile eliberate – cehoslovaca, austro-germana, iugoslava, polona si ruteana -, se inchina cu smerenie inaintea acelor bravi romani care si-au varsat sangele in acest razboi pentru libertatea si unitatea natiunii romane si exprima multumirea si admiratia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate impotriva dusmanului, au scapat civilizatia din ghearele barbariei.
La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanima a rezolutiei, Unirea Transilvaniei cu Romania era savarsita…