CODRUȚA KOVESI: „Au fost situații în care s-a refuzat ridicarea imunității politicienilor acuzați de infracțiuni de corupție”

Prezentă la Organizația Națiunilor Unite, procurorul șef a făcut publice rezultatele activității DNA din ultimii 5 ani dar a vorbit și despre intenția politicienilor de la guvernare de a schimba legislația anticorupție.

Procurorul șef la D.N.A Laura Codruța Kövesi a rostit un discurs la ONU (Organizația Națiunilor Unite), în cadrul dezbaterii la nivel înalt ce marchează aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (UNCAC), cunoscută și drept Convenția de la Merida.

Pentru început, Kovesi a ținut să prezinte câteva din realizări din activitatea DNA din ultimii 5 ani, dar și să menționeze că toate aceste rezultate s-au făcut în urma unei legislați penale eficiente, a înființării unei structuri de parchet specializate dar și a unui sistem de justiție integru și independent

„Sunt procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție din România (DNA) – o structură de parchet care are competență exclusivă de investigare a cazurilor de corupție la nivel înalt. Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției a fost ratificată de România în anul 2004. La acel moment corupția era un fenomen generalizat și a reprezentat o problemă sistemică în România. Investigațiile de corupție vizau doar cazuri mărunte. La 15 ani de la ratificarea convenției lucrurile s-au schimbat radical în România: combaterea corupției la nivel înalt în România este activă și am devenit un model în regiunea noastră din această perspectivă. În ultimii 5 ani, D.N.A. a trimis în judecată peste 68 demnitari/oficiali de rang înalt: 14 miniștri și foști miniștri și 53 de membrii ai Parlamentului. Dintre aceștia, au fost deja condamnați definitiv 27 de demnitari. În aceeași perioadă, D.N.A. a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari”, a spus Codruța Kovesi.

Cum s-au obținut aceste rezultate?

Procurorul șef a explicat și modul cum s-a putut ajunge la aceste rezultate pozitive, DNA devenind un model în regiunea Euopei de Est.

„Din punctul meu de vedere, 3 recomandări importante ale convenției au dus la această schimbare radicală: o legislație penală eficientă, înființarea unei structuri de parchet specializate și un sistem de justiție integru și independent. Legislația anticorupție din România s-a modernizat în sensul reglementărilor convenției. Au fost implementate în legislația română toate prevederile obligatorii ale convenției privind incriminarea faptelor de corupție și cea mai mare parte a celor opționale. A fost înființat DNA și s-a stabilit o competență legală de a investiga fapte de corupție la nivel înalt. Procurorii anticorupție sunt independenți în activitatea lor, iar independența este dublată de responsabilitate. Și nu în ultimul rând, mă voi referi la cea mai importantă premisă a combaterii eficiente a corupției la nivel înalt. Aceea a integrității și independenței sistemului de justiție. Doar un sistem de justiție profesionist, independent și integru poate lupta eficient împotriva corupției. Independența justiției nu este un privilegiu pentru procurori sau judecători. Este un principiu fundamental într-o societate democratică. Numai o justiție independentă poate asigura o judecată corectă. Numai o justiție independentă poate face ca legea să fie egală pentru toți”, a mai spus Codruța Kovesi.

Fake news și declarații publice împotriva luptei anticorupție

Dar toate aceste realizări ale DNA au și un preț. Pe spațiul public au apărut tot mai des știri false și atacuri publice asupra acestei instituții cu scopul de a slăbi lupta anticorupție.

„Investigațiile noastre efectuate au fost primite cu speranță și încredere de societate. Dar în egală măsură rezultatele noastre au determinat o contrareacție. Au existat încercări repetate de a modifica legislația anticorupție pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupție sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situații în care s-a refuzat ridicarea imunității politicienilor acuzați de infracțiuni de corupție. Pe lângă aceste încercări, întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri prin știri false sau prin declarații publice de natură să slăbească încrederea în justiție. Cea mai mare provocare în România este acum păstrarea independenței judecătorilor și procurorilor și stabilitatea legislativă acestea fiind vitale pentru ca procurorii anticorupție să fie eficienți. De aceea, recomandările Convenției ONU rămân actuale și importante. Chiar dacă provenim din sisteme juridice diferite, problemele noastre vizând independența și eficiența în combaterea corupției sunt aceleași. Cred că trebuie să reflectăm împreună asupra modului în care sunt respectate recomandările de statele semnatare ale Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției”, a încheiat Laura Codruța Kovesi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Moderarea comentariilor este activată. Poate dura ceva timp până ce comentariul tău va fi aprobat.

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.