Avem multe universitati, insa calitatea educatiei lasa de dorit. De unde porneste aceasta situatie? O radiografie a performantei invatamantului superior din Romania a fost realizata de … Curtea de Conturi!
Este necesara restructurarea sistemului de finantare a invatamantului superior, subliniaza specialistii Curtii de Conturi, intr-un raport, a carui sinteza a fost realizata de hotnews.ro.
Curtea de Conturi a analizat evolutia si situatia invatamantului superior din Romania, in perioada 2011-2015, constatand o scadere dramatica a numarului de studenti, ca urmare a scaderii natalitatii, o slaba pregatire a elevilor in sistemul preuniversitar ceea ce se resimte in universitati, mai ales dupa scoaterea examenelor de admitere, si un invatamant superior neadecvat pietii muncii si nevoilor economiei actuale.
In plus, raportul evidentiaza ca s-a inregistrat o crestere majora a numarului de universitati, facultati si programe de studii, insa calitatea educatiei oferite de acestea este indoielnica.
Astfel, desi Romania are 103 institutii de invatamant superior, doar 5 sau 6 din ele au o oarecare vizibilitate in topurile care ierarhizeaza un numar mare de universitati, peste 1000, inca vreo 10 apar in topurile care evalueaza 2000 de universitati, iar restul exista doar in evidentele nationale. Nu in ultimul rand, raportul atrage atentia ca desi, potrivit Legii Educatiei Nationale 1/2011, fondurile bugetare ar trebui distribuite universitatilor pe criterii de performanta, pricipiul nu a fost aplicat. Curtea de Conturi avertizeaza ca tendinta de contractare a sistemului de invatamant superior nu poate fi contracarata prin ajutoare financiare, ceea ce a facut pana acum Guvernul, ci numai printr-o restructurare.
Scaderea drastica a natalitatii, o unda de soc resimtita in invatamantul preuniversitar si apoi in cel universitar
Chiar si efectivele studentesti din anul universitar 2013/2014 vor ramane o amintire
Contractia sistemului de invatamint preuniversitar nu este o optiune politica subiectiva, ci un imperativ al unei realitati demografice, a constata Curtea de Conturi. Astfel, populatia din grupa de virsta 0-19 ani s-a redus cu 3,3 milioane persoane in anii 1990-2015, iar pentru anii 2015-2040 se prevede o reducere de aproape 0,7 milioane persoane. Ciclurile care compun invatamintul preuniversitar se confrunta de ani buni cu efective de virsta scolara reduse la jumatate fata de anul 1990.
Unda de soc a diminuarii drastice a populatiei de virsta scolara din grupele de virsta 0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani si 15-19 ani s-a propagat, incepind cu anul 2010, si in populatia de 20-24 ani, specifica educatiei superioare. Conform prognozei Eurostat, populatia din grupa de virsta 20-64 de ani va scadea cu 2 milioane in 2040 fata de anul 2015. in aceasta situatie, cifre de 907.353 studenti inmatriculati in invatamintul superior in anul universitar 2007/2008 nu vor mai fi posibile. Chiar si efectivele studentesti de 433.234 persoane din anul universitar 2013/2014 vor ramine o amintire. Concurenta acerba de pe piata serviciilor de educatie superioara va obliga universitatile sa se reformeze si sa creasca calitatea serviciilor educationale furnizate.
Performantele reduse ale invatamantului primar si gimnazial
O buna parte din acesti elevi cu performante reduse au ajuns in invatamintul superior.
Populatia scolara (exclusiv invatamantul superior) s-a redus in perioada 1990/1991 – 2013/2014 cu 1,4 milioane elevi ceea ce reprezinta aproape 30% din populatia scolara din anul 1990/1991. Principalii factori care au determinat aceasta reducere sunt scaderea natalitatii, emigratia si abandonul scolar.
Totodata, gradul de cuprindere in invatamant a populatiei in varsta de 7-10 ani si 11-14 ani a inregistrat o evolutie descendenta, astfel incit in anul scolar 2013/2014 nu era cuprinsa intr-o forma de invatamint 7,2 % din populatia de 7-10 ani si 8,5 % din populatia de 11-14 ani.
In anul 2014, 18% din populatia in virsta de 18-24 ani avea studii cel mult gimnaziale si nu mai urma nici o forma de pregatire. Fata de tinta de 11,3% asumata de Romania in Strategia Europa 2020, distanta este enorma si nu par sa existe sanse ca aceasta tinta sa fie atinsa.
La testele PISA (sistem standardizat al OCDE de evaluare a competentelor de baza ale elevilor de 15 ani) elevii romani au obtinut in permanenta rezultate slabe, fapt ce indica performantele reduse ale invatamintului primar si gimnazial.
Astfel, la evaluarile PISA din anul 2012 ponderea elevilor cu performante slabe a fost de 37,3% la lectura, 40,8% la matematica si 37,3% la stiinte. Intr-o ierarhizare a tarilor membre UE pe o scala descrescatoare a ponderii elevilor cu rezultate slabe la lectura la testul PISA 2012 Romania se afla pe locul 2 dupa Bulgaria. Ratele mari de tranzitie de la un nivel de educatie la altul ne intareste convingerea ca o buna parte din acesti elevi au ajuns in invatamintul superior.
Numarul absolventilor de liceu s-a mentinut constant la cca. 200 mii, insa numarul absolventilor care au promovat examenul de bacalaureat a scazut drastic incepind cu anul scolar 2010/2011. Introducerea camerelor de luat vederi in salile de examen a salubrizat modul in care era promovat examenul de bacalaureat.
Pentru a atrage cit mai multi studenti, o parte din institutiile de invatamint superior nu mai organizau examene de admitere. In aceste conditii, s-a creat presiune asupra invatamintului liceal pentru a promova incompetenta. La rindul sau invatamintul liceal avea drept criteriu de evaluare a performantei promovabilitatea. In acest mod s-a dat drum liber elevilor slabi pregatiti spre salile de curs din universitati. Gradul de cuprindere in invatamint a populatiei in virsta de 19-23 ani si peste a ajuns in anii 2007-2011 la niveluri foarte mari de peste 70%.
Intrucat institutiile de invatamint nu sunt interesate sa elimine incompetenta deoarece pierd surse de finantare, diplomele de invatamint superior au ajuns in piata muncii. Dar nu diplomele genereaza performanta ci cunostintele, competentele, abilitatile si aptitudinile.
Un invatamant superior performant nu se poate „cladi” decat pe un invatamint preuniversitar performant. Efectele negative ale unei politice orientate prioritar spre invatamintul superior au inceput deja sa se vada in insasi evolutia viitoare a acestuia. Fara o baza solida in invatamintul preuniversitar, invatamintul superior risca sa esueze calitativ.
Avem multe universitati si facultati, insa calitatea lasa de dorit. Statul, restant si el; nu a urmarit crearea unei piete competitive a serviciilor educationale
Dupa anul 1990, numarul inmatricularilor in invatamintul superior a crescut vertiginos, Romania inregistrind cea mai mare rata de crestere dintre toate tarile membre UE. Dar, evolutia invatamintului superior a avut o dinamica proprie, necorelata cu cea a economiei. Nimeni nu a definit calitatea si performanta sistemului in termenii indicatorilor de output si nimeni nu a tras la raspundere universitatile pentru esecuri.
In Romania s-a facut o clasificare a universitatilor si a programelor de studiu imediat dupa aparitia Legii educatiei nationale nr. 1/2011. Prin aceasta ierarhizare s-a incercat redistribuirea fondurilor bugetare „dupa criterii de performanta”, dar aplicarea principiului nu a corespuns cerintelor.
Expansiunea invatamintului superior, pe langa faptul ca a condus la scaderea calitatii actului educational, a determinat si o saturare relativa a pietei muncii. In ultimii ani se observa o crestere a somajului si a inactivitatii populatiei cu studii superioare, mai ales in grupele de virsta tinere.
Dupa 4 ani de la adoptarea Legii Educatiei Nationale, lipseste o reforma reala. Este necesara restructurarea sistemului de finantare al invatamantului superior
