Majorarea salariilor din sectorul public și modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prn prisma implicațiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilității fiscale și creșterii economice pe termen lung, se arată într-un comunicat al Fondului Monetar Internațional (FMI).
O echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de Jaewoo Lee a vizitat Bucureștiul în perioada 6-12 noiembrie 2018, pentru a discuta evoluțiile recente în plan macroeconomic și în planul politicilor.
„Activitatea economică din România se menține puternică, șomajul înregistrând minime istorice. Îngrijorările legate de supraîncalzire s-au mai temperat, data fiind recenta încetinire a ritmului de activitate, presiunile inflaționiste din acest an părând a fi atins deja nivelul maxim. Banca Națională a României a întărit politica monetară și managementul lichidității, contribuind astfel la menținerea sub control a presiunilor inflaționiste. În continuare, ar trebui menținută înclinația de întărire a politicii monetare pentru a ancora anticipațiile inflaționiste și a limita riscurile externe. Sănătatea sistemului financiar s-a îmbunătățit, iar plafonarea serviciul datoriei la un anumit procent din venit pentru creditele acordate populației va contribui la menținerea stabilității financiare”, a declarat Jaewoo Lee, la finalul misiunii, citat în comunicat.
Potrivit acestuia, o consolidare fiscală ar crea spațiu de manevra pentru politica fiscală, reducând astfel vulnerabilitatea economiei față de șocurile interne și externe.
În pofida mai multor ani de creștere economică puternică, deficitul bugetar a avut evoluție ascendentă, nu una descendentă, așa cum ar trebui să se întâmple în perioadele bune, iar atingerea țintei pentru anul 2018 încă prezintă riscuri în absența unor măsuri suplimentare.
„În același timp, structura cheltuielilor publice se îndreaptă din ce în ce mai mult către elemente rigide în detrimentul investițiilor publice. Bugetul pe anul 2019 și cadrul fiscal pe termen mediu trebuie să vizeze deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană (UE) și să mențină datoria publică exprimată ca pondere în PIB pe o traiectorie descendentă. Aceasta presupune măsuri de calitate ridicată. În acest sens, inițiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice – analizele de cheltuieli și achiziția centralizată – sunt binevenite. Esențială este, de asemenea, modernizarea administrației fiscale. Totodată, majorarea salariilor din sectorul public și modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui re-evaluate prin prisma implicațiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilității fiscale și creșterii economice pe termen lung”, a continuat Jaewoo Lee.
