Oamenii trebuie sa stea sub peretii de rezistenta din locuinta atunci cand se produce un cutremur de mare intensitate, sa nu foloseasca scarile sau liftul, care sunt cele mai nesigure in timpul unui seism, si sa aiba o trusa care sa contina apa si conserve, fluier, lanterna si medicamente.
Potrivit ghidului cu informatii si reguli de comportament in cazul producerii unui cutremur, oamenii trebuie sa identifice din timp locurile sigure din locuintele lor, pentru a se proteja in cazul unui seism si sa aiba pregatita o trusa de supravietuire, pe care sa o tina la indemana.
In timpul producerii unui seism este interzisa folosirea scarilor si a lifturilor, fiind recomandata indepartarea de cladiri sau de obiectele grele neasigurate din casa.
Potrivit ghidului, trusa de supravietuire trebuie verificata cel putin o data pe an si reinnoita cu obiectele necesare. Aceasta cuprinde, pe langa apa si alimente, medicamente si materiale de uz medical, produse de igiena, copii ale actelor de identitate, precum si materiale de prima necesitate, cum ar fi lanterna, patura sau fluierul.
De asemenea, ar trebui sa fie stabilit un punct de intalnire cu membrii familiei dupa producerea cutremurului si acestia sa fie pregatiti sa se descurce singuri pentru cel putin trei zile.
In cazul unui cutremur, strategia echipelor de interventie are mai multe etape, prima vizand alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin numarul unic de urgenta 112. Apoi este evaluata situatia si este stabilit modul de actiune pe termen lung, impreuna cu factorii decizionali din cadrul administratiei publice centrale si locale.
Dupa aceea este pus in aplicare Planul Rosu de Interventie – plan de ridicare a capacitatii operationale a SMURD, raportat la numarul victimelor, fiind suplimentate efectivele proprii si mijloacele de interventie in functie de natura situatiei create. Urmeaza evacuarea populatiei spre zone sigure, adapostirea si hranirea acestora prin grija autoritatilor locale, precum si restabilirea starii de normalitate dupa ce au fost salvate sau evacuate persoanele din zonele afectate.
Pentru evacuare se au in vedere in primul rand persoanele cu capacitati motrice reduse sau cele care necesita ingrijiri medicale, unitatile de invatamant, daca este cazul, urmand gradual evacuarea si cazarea tuturor persoare din zonele afectate.
Pe parcursul fiecarui an se fac simulari de producere a unui cutremur, stabilind astfel modul de raspuns integrat al tuturor structurilor cu atributii in domeniu.
Potrivit reprezentantilor Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, este o mare diferenta in prezent fata de 1977 in ce priveste gestionarea unei eventuale catastrofe, generata de un seism. Tehnicile de interventie au capacitate de raspuns crescuta fata de 1977 si exista o evidenta a cladirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite interventia rapida si precisa in astfel de situatii. Totodata, exista planuri de actiune concrete de realizare a masurilor de salvare, evacuare si protectie a populatiei.
In 4 martie 1977 s-a produs un seism la ora 21.22, care a avut efecte devastatoare asupra Romaniei. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter si a facut in timp de aproximativ 56 de secunde 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost aproximativ 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti unde peste 33 de cladiri si blocuri mari s-au prabusit.
Cutremurul din 1977 i-a surprins pe specialistii Institutului National pentru Fizica Pamantului, care nu aveau echipamente de alarmare si care nu se asteptau la un seism de 7,2 grade pe scara Richter. Acum, Institutul National pentru Fizica Pamantului inregistreaza seismul cu 30 de secunde inainte, iar la patru secunde de la producere se cunoaste magnitudinea cutremurului.
Dupa sesizarea cutremurului sunt blocate automat instalatiile cu risc, iar prin STS sunt alarmate institutiile statului si Comitetul pentru Situatii de Urgenta.
In Capitala sunt 190 de cladiri considerate pericol public in caz de cutremur, potrivit ultimei actualizari a listei imobilelor incadrate in clasa I de risc seismic, prin care au fost adaugate si cele care au spatii publice cu suprafata mai mare de 50 de metri patrati.
Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminica, la ora 4.37, in zona Vrancea, fiind simtit si la Bucuresti.
Un alt cutremur in zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminica, la ora 8.10, la aproximativ trei ore si jumatate dupa seismul de 5,5 grade.
Potrivit directorului stiintific al Institutului National pentru Fizica Pamantului, Mircea Radulian, sunt posibile replici de pana in 4 grade.
Anul acesta, in zona Vrancea s-au mai produs sase cutremure cu magnitudinea de cel putin 4 grade, la 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) si 6 martie (4,2 grade).
Din 23 septembrie, in Galati s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade si s-a produs pe 29 septembrie. Ultimul cutremur in Galati s-a produs duminica, la ora 5.35 si a avut magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la aproape o ora dupa cutremurul de 5,5 grade produs in Vrancea.
