Guvernul tehnocrat vrea sa aduca o schimbare majora in administratia publica, sa termine cu amestecul politicului in multe din functiile de conducere.
E vorba de un pachet de legi care ar urma sa schimbe din temelii administratia publica si care, mai intai, va fi suspus dezbaterii publice, relateaza Digi24.
Pachetul de legi va fi gata in iunie, dupa alegerile locale.
Principalele propuneri: directorii din ministere sa fie functionari publici apolitici, directorii din deconcentrate sa fie apolitici, ministrii, secretarii de stat, prefectii sau subprefectii sa fie numiti politic.
Pachetul de legi privind administratia a identificat ca probleme excesul de numiri temporare, dilentatism in politizarea administratiei, instabilitatea sistemul de recrutare depasit bazat exclusiv pe memorarea legislatiei, costul ridicat al administratiei locale in tara.
Printre propuneri se afla reinfiintarea Institutului National al Administratiei, introducerea concursului national de intrare in sistem, recrutare apoi pe posturi, ca la institutiile europene si sistem de cariera cu trei grade, rotatia pe posturi sensibile.
Propuneri care suna bine, dar despre care ne intrebam daca vor fi realizabile, daca va exista suficienta vointa in acest sens.
Guvernul propune spre dezbatere si discutie trei scenarii in modul in care sa se poata redefini aceasta relatie intre nivel de decizie politica si nivelul de executie administrativa.
Un prim scenariu ar presupune alaturarea subprefectilor si prefectilor la categoria de demnitari si, de la director general in jos, inalti functionari si functionari publici, recrutati strict pe criterii de competenta si obiectivitate.
Scenariul doi, in care s-a coborat cu numiri, cu asumare politica si la nivel de director general si director de deconcentrate, insa directorii generali si directorii de deconcentrate ar ramane functionari publici activi pe perioada pe care isi asuma mandatul si pasivi in restul perioadei, insa cu mentiunea ca ei pot ramane in corpul functionarilor, chiar daca sunt pasivi, cu conditia ca o sa continue programele de formare si ca dau anumite examene de competenta periodice, o data pe an sau la doi ani.
Al treilea scenariu, care este statu-quo-ul imbunatatit, adica nivel de ministru si secretar de stat asumat politic si, de acolo in jos, nivel de functionari recrutati strict pe baza de competente, fara asumare politica.
In ceea ce priveste administratia publica locala, a fost identificat ca problema faptul ca sunt multe localitati de dimensiuni mici care nu reusesc sa isi asigure, sa isi acopere cheltuielile de functionare si sa aiba resurse de finantare pentru investitii, programe de dezvoltare.
Si in acest sens sunt propuse doua variante: In primul rand, fuziunea administrativa voluntara, acolo unde exista aceasta dorinta la nivelul unor unitati administrativ-teritoriale, sa se creeze cadrul legal pentru ca aceasta fuziune administrativa sa se poata face, pe baza unor criterii simple, cum ar fi: populatia, suprafata, distanta fata de centrul noii unitati administrativ-teritoriale.
Sunt propuse masuri pentru imbunatatirea politicilor de investitii locale, si aici ma gandesc la introducerea de standarde comune de calitate si de selectie a proiectelor de investitii, indiferent din ce surse de finantare provin, pentru mai multa coerenta si predictibilitate in utilizarea fondurilor publice.
Potrivit Digi24, pachetul de legi propune sa se continue procesul de descentralizare, care sa se refere la acele functii prin a caror furnizare de catre autoritatile locale se obtin beneficii pentru cetateni, si la implementarea unor mecanisme de transparenta si de participare cetateneasca.
Propuneri in acest sens s-au mai facut. Sa ne amintim ca s-a cerut cu insistenta ca la conducerea unitatilor scolare sa nu mai ajunga directori numiti politic. Cu toate acestea, se amana de multi ani organizarea concursurilor pentru posturi, si chiar in conditiile organizarii acelor concursuri se stie ca sansele mari le au cei inregimentati politic sau simpatizanti ai partidului sau partidelor de la putere.
