Legea prin care Guvernul a incercat sa restranga drepturile si libertatile cetateanului, permitand accesul la datele din calculatoarele romanilor, in baza unei simple motivari comunicate de institutiile abilitate, este NECONSTITUTIONALA! Asta a decis Curtea Constitutionala a Romaniei, sesizata de deputatii PNL.
Legea securitatii cibernetice a fost adoptata in 19 decembrie 2014 de plenul Senatului si prevede constituirea Sistemului National de Securitate Cibernetica, coordonarea unitara a activitatilor acestui Sistem fiind facuta de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT. Aceasta lege a trecut tacit de Camera Deputatilor, pe 17 septembrie.
Pe 23 decembrie 2014, deputatii PNL, 69 la numar, au contestat la Curtea Constitutionala actul normativ iar primit acum este clar: Legea securitatii cibernetice este neconstitutionala.
„Prin aceasta lege, in mod mascat, se restrang drepturile si libertatile cetateanului, prin permiterea accesului la infrastructura cibernetica si la datele continute, in baza unei simple motivari comunicate de institutiile abilitate si nominalizate prin lege, fara existenta unei aprobari judecatoresti conform Codului de procedura penala si cerintelor adoptate de Curtea Constitutionala prin deciziile 440/ 2014 si 461/ 2014, deci legea nu este armonizata la cerintele Curtii Constitutionale. Legea incalca dispozitiile art. 148, alin (2) si urmatoarele din Constitutia Romaniei, prin netranspunerea corecta a reglementarilor comunitare in materie”, se arata in sesizarea depusa la CCR.
Deputatii liberali atrageau atentia ca „aceasta noua tentativa a Guvernului Ponta de a incerca sa permita serviciilor de informatii, unor institutii de autoritate, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, sa intre cu bocancii in viata privata a cetateanului roman reprezinta o grava incalcare a democratiei si o grava incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului roman”.
Mai aratau acestia ca Legea securitatii cibernetice ar fi confectionata cam pe acelasi calapod cu Legea „Big Brother” si Legea cartelelor pre-pay, deja declarate neconstitutionale.
„In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind securitatea cibernetica a Romaniei este neconstitutionala, in ansamblul ei”, anunta CCR, intr-un comunicat de presa.
De asemenea, se explica si ca „intregul act normativ sufera de deficiente sub aspectul respectarii normelor de tehnica legislativa, coerenta, claritate, previzibilitate, precum si sub aspectul respectarii procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, elemente de natura a determina incalcarea art.1 alin.(5) din Constitutie, care consacra principiul legalitatii, si a prevederilor art.119 din Legea fundamentala, referitoare la atributiile C.S.A.T.”
Totodata „Curtea a constatat incalcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3), (4) si (5) referitoare la principiul statului de drept, principiul separatiei puterilor in stat, respectiv principiul legalitatii, in art.21 alin.(1) si (3) referitor la accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, in art.26 privind viata intima, familiala si privata si in art.28 referitor la secretul corespondentei, din perspectiva lipsei garantiilor necesare respectarii acestor drepturi, precum si in art.53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.
Astfel, Curtea a constatat neconstitutionalitatea mai multor prevederi ale legii, printre care cele privind definirea notiunii de „detinatori de infrastructuri cibernetice” (art.2 din lege), desemnarea Serviciului Roman de Informatii ca autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice (art.10), lipsa garantiilor legale (autorizarea de catre o instanta judecatoreasca) aferente respectarii obligatiei detinatorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentantilor autoritatilor competente la datele detinute, relevante in contextul solicitarii (art.17), lipsa reglementarii prin lege a criteriilor in functie de care se realizeaza selectia infrastructurilor cibernetice de interes national, cat si a modalitatii prin care se stabilesc acestea (art.19), autoritatea care efectueaza auditarea de securitate cibernetica (art.20 lit.c)), lipsa reglementarii prin lege a circumstantelor in care este necesara notificarea, precum si a continutului acesteia (art.20 lit.c)), lipsa consacrarii legale a controlului judecatoresc cu privire la actele administrative emise de autoritatile competente si care sunt susceptibile a prejudicia drepturi sau interese legitime (art.16-23), lipsa predictibilitatii normelor referitoare la procedurile de monitorizare si control, respectiv a celor privind constatarea si sanctionarea contraventiilor (art.27, 28, 30), lipsa garantiilor legale (autorizarea de catre o instanta judecatoreasca) aferente respectarii obligatiei detinatorilor de infrastructuri cibernetice de a permite autoritatilor competente sa efectueze inspectii, inclusiv inopinate, la orice instalatie, incinta sau infrastructura (art.27 alin.(2)).”, se mai arata in comunicat.
Decizia CCR este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.
Argumentatiile retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
