OUG: Prefecții și subprefecții pot fi membrii de partid

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri modificarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ referitor la statutul prefectului şi subprefectului, aceste funcţii urmând să fie unele de demnitate publică, iar cei care le dețin vor putea fi membri de partid. Guvernul a adoptat această OUG în condițiile în care Constituția României arată la articolul 123 că ”atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică”.

În ciuda acestei prevederi, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că ”inclusiv pe Constituția actuală, din punctul nostru de vedere funcția de prefect trebuie să fie în mod clar funcție de demnitate publică”.

”În şedinţa de guvern de astăzi a fost aprobată ordonanţa de urgenţă prin care prefecţii devin demnitari. (…) Este un proiect care a fost asumat de către coaliţia de guvernare prin programul de guvernare, iar astăzi am aprobat această ordonanţă de urgenţă (…) Nu este politizarea funcției, este o reașezare a acestei funcții. E un obiectiv asumat în programul de guvernare”, a precizat premierul Florin Cîțu la finalul ședinței de guvern.

La rândul său, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că prin această ordonanță de urgență a fost reglementat în drept ceea ce există de fapt.

”În realitate, de foarte mulți ani, indiferent de guvernare, avem în funcțiile de prefect și subprefect oameni politici. Terminăm cu această ipocrizie. Oamenii politici, prin diverse concursuri, ajung în corpul funcționarilor publici și apoi sunt numiți prefecți sau subprefecți. Pe reglementarea actuală a Constituției, funcția de prefect trebuie să fie de demnitate publică”, a precizat Cseke Attila.

”Nu există nicio persoană în ultimii 12-13 ani, de când există această clasificare, care să fi exercitat mandate de prefect sub guvernări diferite, ceea ce arată că fiecare guvern a vrut să aibă reprezentanții proprii în administrația locală”, a mai spus ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

„Actul normativ va clarifica statutul prefectului şi subprefectului ca fiind funcţii de demnitate publică atât corelativ cu poziţiile exprimate la nivel politic de Parlamentul României şi cu Strategia privind funcţia publică 2016-2020, cât şi corelativ cu necesitatea de clarificare a statului prefectului şi subprefectului identificată prin Programul de guvernare. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică”, se precizează în nota de fundamentare a actului normativ, conform Agerpres.

Potrivit modificărilor, se va înfiinţa şi funcţia de secretar de general al instituţiei prefectului, realizându-se „o unitate de abordare” cu modul de organizare şi de conducere a ministerelor, la nivelul cărora există funcţii de secretar general, înalţi funcţionari publici, subordonaţi unor funcţii de demnitate publică şi care au ca principală atribuţie asigurarea legăturii operative dintre ministru şi conducătorii compartimentelor din minister.

„Înfiinţarea acestei funcţii reprezintă o garanţie suplimentară privind îndeplinirea imparţială a atribuţiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Acesta sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 din Codul administrativ (controlul de legalitate) şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii”, se explică în nota de fundamentare.

Potrivit Constituției (art 123):

(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.

(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.

(4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

LĂSAȚI UN MESAJ

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.