Sarbatoarea din prima vineri dupa Pasti: IZVORUL TAMADUIRII. Ce obiceiuri sunt legate de aceasta sarbatoare

In prima vineri de dupa Pasti, in fiecare an Biserica Ortodoxa praznuieste sarbatoarea Izvorul Tamaduirii. Acesta este un praznic inchinat Maicii Domnului, care are rolul de a arata importanta Nascatoarei de Dumnezeu Fecioara in lucrarea mantuirii oamenilor.

Numele sarbatorii aduce aminte de mai multe minuni care au fost savarsite la un izvor din apropierea Constaninopolului.

Conform traditiei, la putin timp inainte de a ajunge imparat, Leon cel Mare se plimba printr-o padure de langa Constantinopol. Acolo el intalneste un batran orb care ii cere putina apa si sa il duca in cetate. Leon cauta fara folos un izvor pentru a-l ajuta pe sarman. Ulterior, Leon o aude pe Fecioara Maria spunandu-i: „Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape! Patrunde, Leone, mai adanc in aceasta padure si luand cu mainile apa tulbure potoleste setea orbului si apoi unge cu ea ochii lui cei intunecati”.

Acesta asculta de ceea ce Maica Domnului ii spuse si reusi sa gaseasca un izvor din care sa ii dea orbului apa sa bea. De asemenea, cu acea apa Leon il spala pe fata pe batran, iar acesta din urma incepu sa isi recapete vederea.

Dupa ce ajunge imparat, Leon ctitoreste o biserica langa acel izvor. Pe vremea lui Iustinian, pe cand acesta suferea de o boala grea, imparatul se vindeca dupa ce a baut apa din acest izvor. Drept multumire, Iustinian ctitoreste o biserica si mai mare, care va fi distrusa de otomani in anul 1453.

Conform credinciosilor, de-a lungul timpului acest izvor a vindecat foarte multe boli si a tamaduit o serie de rani si suferinte.

Credinciosii care viziteaza Istanbului se pot inchina in biserica Izvorului Tamaduirii. Constructia actuala a fost construita in secolul al XIX-lea, insa in subsolul acesteia exista un paraclis din secolul V, unde exista chiar si astazi izvorul cu apa tamaduitoare.

Obiceiuri de Izvorul Tamaduirii

Odata cu praznuirea acestei sarbatori, se sfintesc apele. Ortodocsii vin in aceasta zi la biserica pentru a participa la slujba de sfintire a apei, care poarta si numele de Aghiasma Mica.

In popor, agheasma mai este cunoscuta si ca aiasma, cuvant care provine de la iazma. In Dictionarul Explicativ (DEX), acest cuvant cu sensul de „aratare urata si rea, naluca, vedenie” este indicat la fel ca si in Dictionarul Limbii Romane (DLR) cu etimologie necunoscuta.

De Izvorul Tamaduirii, se sfintesc apele

Dupa ce preotul sfinteste apa, acesta ii stropeste pe credinciosi in timp ce se canta troparul: „Mantuieste, Doamne, poporul Tau, si binecuvanteaza mostenirea Ta, biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste, si cu crucea Ta pazeste pe poporul Tau”. Astfel, in popor s-a retinut ca scopul agheasmei este de a alunga duhurile rele.

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.