The Economist a analizat pe blog primul tur al alegerilor prezidentiale din Romania, criticand atitudinea autoritatilor din tara fata de romanii din diaspora. Victor Ponta, se arata in articol, ar putea reorienta dramatic politica externa a Romaniei.
Va prezentam mai jos, traducerea integrala a textului aparut pe blogul publicatiei online a The Economist:
„Criticile cu privire la coruptia si incalcarile democratiei in Romania sunt comune la Bruxelles. Insa duminica criticile nu au venit din partea functionarilor UE, ci din partea expatriatilor romani. Mii de romani care traiesc in strainatate au stat la coada in fata ambasadei tarii de la Bruxelles (la fel s-a intampla si in alte capitale europene, ca de exemplu Londra) pentru a vota la alegerile prezidentiale, insa multi au fost refuzati atunci cand urnele s-au inchis la ora 21, iar autoritatile romane au refuzat sa extinda timpul de votare. Cei care nu au mai apucat sa voteze au fost furiosi – nu numai pentru ca vocile lor nu au fost auzite, ci si pentru ca se tem ca in Romania cineva ar putea vota in numele lor. ‘Vreau sa ma asigur ca identitatea mea nu este folosita acasa sau macar sa incerc’, a spus un roman din Bruxelles, unde unii au stat la coada timp de patru ore in speranta ca vor vota.
Frauda este in gandurile tuturor in Romania, chiar si la 25 de ani de la caderea comunismului. Premierul Victor Ponta a spus ca timpul mare de asteptare a fost rezultatul masurilor suplimentare luate pentru a preveni frauda electorala, care, a spus el, a fost semnificativa la alegerile din 2009. Insa mai multe sute de protestatari stransi in fata Ministerului de Externe de la Bucuresti nu au fost de acord. L-au acuzat pe Ponta ca a ingreunat in mod deliberat votul romanilor mai bine educati, cosmopoliti de afara, stiind ca sunt mai putine sanse ca acestia sa-l sustina decat romanii din zonele rurale, mai putini educati, de acasa. Cei 161.000 de expatriati (n.r. numarul romanilor care au votat duminica in diaspora), comparati cu cele 9,5 milioane de voturi din Romania, nu ar fi schimbat cu nimic majoritatea confortabila a lui Ponta din primul tur. Rezultate preliminarii au aratat ca Ponta a primit putin peste 40% din voturi in comparatie cu cele 30% ale lui Klaus Iohannis, primar al orasului transilvanean Sibiu. Insa pentru ca niciun candidat nu a obtinut peste 50%, cei doi se vot intalni in turul noi, pe data de 16 noiembrie, iar daca competitia va fi stransa, votul din diaspora ar putea fi important.
Iohannis este un etnic german vazut la scara larga drept primarul care a revitalizat Sibiul. Reprezentantul unui bloc de centru-drepta botezat Alianta Crestin Liberara, acesta se descrie drept candidatul unei Romanii ‘normale’ (‘lipsita de coruptie’), in opozitie cu ce numeste el o Romania e ‘scandalului si minciunilor’, reprezentata de Victor Ponta. Reputatia lui Ponta nu este cu siguranta una lipsita de pata. La inceputul mandatului sau de prim-ministru, doua comisii de experti au concluzionat ca teza acestuia de doctorat este plagiata; el a numit o a treia comisie, care l-a dezvinovatit. Presedintele in functie, Traian Basescu, l-a acuzat pe Ponta ca a lucrat pentru serviciul roman de informatii in timpul mandatului de procuror – o incalcare a Constitutiei. Ponta neaga acuzatiile si il acuza in schimb pe Basescu ca a colaborat cu Securitatea, politia secreta a erei comuniste.
Deznodamantul turului doi al alegerilor nu este sigur, in mod special pentru ca mai multi candidati de centru-dreapta si-au impartit voturile in turul intai. Basescu, un fost capitan de nava care a avut o politica anti-coruptie si a mentinut o politica externa pro-americana, a sustinut in campanie o protejata politica de-a lui, pe fostul ministru al Turismului, Elena Udrea. Aceasta a obtinut putin peste 5%, potrivit primelor rezultate. Monica Macovei, fost ministru al Justitiei si membru al Parlamentului European care a fost arhitecta unei organizatii anti-coruptie care a cercetat politicieni de top (n.r. DNA), a obtinut, de asemenea, in jur de 5%. Daca voturile lor se intorc spre Iohannis, acesta ar avea o sansa.
Daca Ponta castiga, este de asteptat ca acesta sa-si consolideze puterea si sa reorienteze politica externa a Romaniei spre Rusia si China, cam la fel cum a procedat si Viktor Orban in Ungaria. Ponta a fost printre putinii lideri europeni care a mers anul acesta la Jocurile Olimpice de Iarna de la Sochi, o statiune din Rusia si, se pare, ar fi laudat partidul comunist chinez in timpul vizitei oficiale la Beijing, in septembrie. Insa chiar daca Iohannis castiga presedintia, Ponta va ramane in functia de prim-ministru, atat timp cat va putea sa mentina unitatea in guvernul de coalitie pe care il conduce, sau pana la urmatoarele alegeri parlamentare din 2016. Intre timp, Iohannis spera ca sustinatorii sai sa-si poata exercita dreptul la vot in data de 16 noiembrie, chiar si cei care locuiesc in Bruxelles”.
