Dupa patru ani, tortionarul a fost amnistiat.
Acum pensionar, Florian Cormos a condus in urma cu mai bine de jumatate de secol lagarul Columbia de la Cernavoda, instituind un regim de teroare care i-a speriat pana si pe comunisti care, in urma unei anchete, l-au condamnat la moarte, scrie gandul.info.
Pedeapsa sa a fost transformata in munca silnica pe viata, Cormos fiind insa amnistiat dupa patru ani. La Columbia, au murit in doar patru luni 115 detinuti politici, insa Cormos nu are nicio remuscare nici macar acum.
Publicatia Gandul, in parteneriat cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), prezinta profilul complet al celui de al treilea tortionar comunist identificat de autoritati.
Florian Cormos a condus, incepand cu decembrie 1952, pentru patru luni, lagarul Columbia de la Cernavova, perioada in care aici au murit cel putin 115 detinuti politici. Regimul de teroare impus de Cormos la Canal a atras pana si atentia comunistilor care in urma anchetei l-au condamnat la moarte, pentru ca ulterior pedeapsa sa-i fie transformata in munca silnica pe viata.
Dupa patru ani de inchisoare insa, el a fost eliberat intervenind amnistia. IICCMER a depus o plangere penala la Parchet pe numele lui Florian Cormos.
Cormos nu are nicio remuscare pentru tratamentul inuman la care i-a supus pe detinutii politici. Sustine ca ancheta din timpul regimului comunist, in urma careia a fost condamnat la moarte, a fost o inscenare. Cat priveste bataile crunte administrate detinutilor, Cormos are un raspuns incredibil: „Ca am dat o palma la detinuti, da’ i-am omorat?”.
Florian Cormos este cel de-al treila „calau comunist” pe numele caruia IICCMER a depus plangere penala la Parchet. Primul este Alexandru Visinescu, fostul comandant al inchisorii de la Ramnicu Sarat, acuzat oficial de genocid. Al doilea este Ion Ficior, fost comandant al lagarului de la Periprava, acuzat si el oficial de genocid.
Fiu de plugar, Florian Cormos s-a nascut pe 8 martie 1927, la Sisterea, in judetul Bihor.
Profesorul si istoricul Serban Papacostea a explicat intr-un interviu pentru gandul ca lagarul de la Capul Midia, la fel ca in cazul celorlalte colonii de munca, era o adevarata masinarie de exterminare a detinutilor.
