Creștinii îi sărbătoresc, pe 29 iunie, pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii celor din penitenciare care au greșit față de Dumnezeu, precum au greșit și ei: Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini. Cei doi sfinți au fost martirizați la Roma, în anul 67.
Sfântul Apostol Petru a fost fiul lui Iona și fratele Sfântului Apostol Andrei. Era originar din Betsaida (în Galileea Palestinei). După ce se căsătorește, se mută în Capernaum, unde se îndeletnicește cu pescuitul. Înainte de a deveni ucenic al lui Hristos se numea Simon. Numele de Petru îl primește de la Hristos: „Tu ești Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chefa, ce se tâlcuiește: Petru” (Ioan 1, 42). Înainte de a fi răstignit Hristos, Petru se leapădă de trei ori de Mântuitorul, mărturisind în fata soldaților romani că nu-L cunoaște pe Domnul. A plâns cu amar această cădere a sa, iar după Învierea Domnului este reașezat în treapta de Apostol. Mântuitorul îl întreabă după Învierea Sa din morți dacă Îl iubește, iar Petru îi răspunde de trei ori „Doamne, Tu știi toate. Tu știi că Te iubesc”. Apoi Iisus i-a zis: „Paște oile Mele” (Ioan 21, 17).
A vestit Evanghelia în Țara Sfântă, în orașele din Asia Mică și a ajuns până la Roma. A fost răstignit pe cruce cu capul în jos (la cererea lui, spre a se deosebi de modul răstignirii lui Iisus Hristos), în anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei.
Sfântul Apostol Pavel s-a născut în orașul în orașul Tars, capitala provinciei Cilicia (Asia Mică). A primit la naștere numele Saul. Mântuitorul i-a schimbat numele în Pavel atunci când l-a chemat să fie Apostol al neamurilor. A fost elev al învățatului rabin Gamaliel și mai târziu devine un aprig persecutor al creștinilor. Asistă la moartea Sfântului Ștefan și primește aprobarea de la Caiafa să-i persecute pe creștinii din Damasc.
Însă, în drum spre Damasc are loc schimbarea minunată a lui Pavel din persecutor în ucenic al Domnului. În timp ce se afla pe cale o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată. Și, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: „Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”. Iar el a zis: „Cine ești, Doamne?”. Și Domnul a zis: „Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigonești. Greu îți este să izbești cu piciorul în țepușă”. Și el, tremurând și înspăimântat fiind, a zis: „Doamne, ce voiești să fac?”. Iar Domnul i-a zis: „Ridică-te, intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci”. Iar bărbații, care erau cu el pe cale, stăteau înmărmuriți, auzind glasul, dar nevăzând pe nimeni (Fapte 9, 1-22).
Primește botezul de la Anania și propovăduiește Evanghelia în Iudeea, Antiohia, Efes, Cipru, Listra, Iconiu, Derbe, Galatia, Pont, Troa, Macedonia, Ahaia, Roma. A călătorit în Creta, în insula Malta și a ajuns până în Peninsula Iberică. Sfântul Pavel a fost martirizat împreună cu Sfântul Apostol Petru, în timpul împăratului Nero, prin decapitare.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt și ocrotitori ai celor privați de libertate din România.
Numele Petru înseamnă „piatră”, cu tot ceea ce decurge din acest cuvânt – tărie, statornicie, determinare, fidelitate de cremene față de un crez. De cealaltă parte, un părinte al Bisericii spune că semnificația numelui Pavel ar însemna „mic, om mic”, în înțeles de smerenie, în înțelesul celor spuse de Sfântul Ioan Botezătorul: „Eu trebuie să mă micșorez, iar El – Hristos Domnul, trebuie să crească”.
