Harry Tavitian „este cel mai important jazzman roman contemporan”, dupa cum scria publicatia International Herald Tribune in octombrie 1990.
Harry Tavitian, nascut intr-o familie de armeni din Constanta, a studiat pianul clasic de la varsta de 6 ani. La 17 ani a inceput sa cante blues, dupa ce-a asistat la un concert de-al lui Memphis Slim in Brasov. La 22 de ani a participat la prima editie a Festivalului de Jazz de la Sibiu si a cantat la patru maini cu Richard Oschanitzky intr-un jam-session. Din 1976 s-a dedicat exclusiv jazz-ului. In 1978, la Constanta, a pus bazele grupului Creativ cu care a castigat, in 1980, premiul I pentru debut la Festivalul International de Jazz Sibiu. In perioada 1978-1987 a condus Clubul de Jazz din cadrul Bibliotecii Judetene Constanta si a organizat, la Teatrul Dramatic, seria de evenimente „Atelier de improvizatie”, manifestare singulara pe plan national, insumand 35 de editii. In 1992 a infiintat Fundatia Culturala Harry Tavitian, prin care a continuat seria de Ateliere si a sprijit formarea unor tineri muzicieni, plasticieni si scriitori talentati, majoritatea grupati in Asociatia Arte/Litere ASALT, unde s-a cristalizat noua generatie de scriitori si artisti ai Constantei. Din ianuarie 1990 si pana in prezent este realizator al emisiunilor „Jazz Context” si „Natia si Civilizatia Armenilor” de la Radio Constanta.
Harry Tavitian a sustinut in cei peste 35 de ani de activitate nenumarate concerte peste hotare, in Rusia, Lituania, Franta, Italia, Germania, Bulgaria, Portugalia, Republica Moldova, Serbia, Polonia, Scotia, Ungaria, Grecia, Turcia, Olanda, SUA, Armenia (ca invitat personal al presedintelui Armeniei), Slovacia, Elvetia, Cehia, Austria sau Slovenia.
Si cum pe 24 aprilie se implinesc 102 ani de cand a avut loc genocidul armean, Uniunea Armenilor din Romania, filiala Botosani, a organizat, cu sprijinul Primariei si a Consiliului Local Botosani, un concert care a facut parte din Programul „Zilele municipiului Botosani”.
Prin acest spectacol de jazz realizat de Harry Tavitian, Uniunea Armenilor din Romania a vrut sa-i comemoreze pe cei un milion si jumatate de armeni care au fost ucisi de turci in mod sistematic intre 1915 si 1917, in ultimii ani ai Imperiului Otoman.
La 24 aprilie 1915 au fost inchisi in inchisorile Imperiului Otoman si apoi ucisi cei mai buni reprezentanti ai intelectualitatii armene: scriitori, profesori, medici, preoti. Au murit 1.500.000 de armeni, adica aproape jumatate din populatia armeana la acea perioada. Populatia armeana din Anatolia si Cilicia, catalogata de autoritati drept „inamic intern”, a fost constransa sa plece in exil in desertul Mesopotamiei. Numerosi armeni au fost ucisi pe drum sau in tabere de refugiati.
Poporul armean lupta pentru recunoasterea si condamnarea internationala a genocidului. Pana in prezent, genocidul comis impotriva armenilor intre 1915 si 1917 a fost recunoscut oficial de 22 de tari si de mai multe organizatii internationale, inclusiv de Parlamentul European. In schimb, Turcia respinge termenul si, la randul sau evoca un razboi civil in Anatolia insotit de foamete in care 300.000 – 500.000 de armeni, dar si turci au murit.
Prezent la concertul sustinut de Harry Tavitian, istoricul Gheorghe Median a descris evenimentele groaznice care au avut loc in 1915 impotriva armenilor.
„Autoritatile turce au pornit o ofensiva extraordinara impotriva armenilor. Armata, politia, institutiile statului au dus o politica de exterminare. Un prim pas a fost acela al scoaterii din armata a armenilor, 60.000 de tineri care serveau in armata otomana au fost dezarmati si ucisi. Apoi a fost actiunea impotriva intelectualilor armeni. In 24 aprilie 1915, 2.500 de personalitati armene, adica deputatii din parlamentul turc, capetele bisericii armene, negustori importanti, profesori universitari, au fost arestati si omorati. A fost si actiunea impotriva locuitorilor de la granita cu Rusia. Au fost luati locuitorii din sate intregi, obligati sa plece incolonati spre Siria, in zonele desertice. Pe drum au murit copii, batrani, femeile au fost violate. A fost incredibil, inuman! Si totusi s-a intamplat. Un milion de oameni au fost omorati. Alti 500.000 au fost omorati apoi. A fost cel mai mare masacru uman care s-a petrecut in istoria omenirii de pana atunci”, a povestit Gheorghe Median celor prezenti in sala de spectacole de la Casa Sindicatelor din Botosani.
Si fiindca spectacolul era in memoria victimelor acelui genocid din 1915, Harry Tavitian a pus pe scena o trecere de la blues la rezonante armenesti in jazz.
„Profitand de dubla mea sorginte, aceea armeneasca, prin nastere, si romaneasca prin adoptie, simtindu-ma acasa in ambele culturi si traditii, nu puteam sa ratez acest moment. Iata, in ultimii ani ai creatiei mele incerc o sinteza, lucrari unde cele doua traditii sa isi dea mana. Multi mi-au spus ca sunt doua culturi total diferite. Asa este, dar exista niste adancimi foarte mari unde cele doua popoare isi dau mana. Sunt acelea ale suferintelor foarte mari prin care au trecut si de care nu au dus lipsa nici unii, nici altii. Iata ca, in perspectiva asta lucrurile se cam suprapun. Recitalul meu din aceasta seara este dedicat martirilor armeni de la 1915, martiri care incepand de acum doi ani au fost sanctificati. Si va voi canta o compozitie – Karuna (E primavara) – a parintelui Komitas, considerat apostolul muzicii armene, el insusi o victima a masacrelor”, au fost cuvintele lui Harry Tavitian, inainte de a-i incanta cu muzica lui pe cei prezenti in sala.
Mai mult chiar, Harry Tavitian a avut „curajul” de a combina, in viziunea sa proprie, imnurile Romaniei („Desteapta-te romane!”) si Armeniei („Mer Hayrenik” – „Patria noastra”).
