Acesta cuprinde icoane şi cărţi bisericeşti vechi, dar şi alte obiecte religioase valoroase ce aparţin mănăstirii.
Muzeul, găzduit de casa egumenească, a fost înfiinţat după ce Complexul Monahal de la Coşula a fost reabilitat în baza unui proiect cu finanţare europeană în valoare de aproximativ 15 milioane de euro.
Cel mai vechi exponat este o “Sfânta Evanghelie” publicată în anul 1731, însă colecţia include şi prima ştampilă a Mănăstirii Coşula, care are o vechime de 200 de ani.
“Sunt obiecte din secolele XVII- XVIII. Avem şi o ştampilă din anul 1821 pe care este inscripţia Mănăstirii Coşula şi poza cu Sfântul Nicolae. Are în jur de 200 de ani. Am găsit-o la Arad. Avem documente ştampilate cu aceste însemne”, a afirmat stareţul Mănăstirii Coşula, părintele Calinic Chirvase pentru agenţia de ştiri Agerpres.
De asemenea, muzeul cuprinde şi mai multe cărămizi de la sfârşitul anului 1700, care au fost aşezate sub capetele călugărilor înmormântaţi la Coşula. Aceste piese au fost descoperite în urma unor cercetări arheologice, ele cuprinzând anul morţii călugărilor, dar şi numele acestora.
Totodată, la Coşula au fost expuse primele clopote ale mănăstirii, care au o vechime de peste 300 de ani, dar şi mai multe seturi de veşminte ale unor preoţi, vechimea hainelor fiind de peste 200 de ani.
Coşula este o mănăstire de călugări, situată la o distanţă de circa 20 kilometri sud-est de municipiul Botoşani. Ea a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaş Coşolvei, sfetnicul domnitorului Petru Rareş, pe malul stâng al râului Miletin.
Mănăstirea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldoveneşti. În secolele XVII-XVIII, aşezământul reprezenta un important centru duhovnicesc şi cultural, având peste 1.000 de călugări. În 1908, complexul monahal a fost părăsit, devenind biserică parohială. A fost reînfiinţat în 1991.
Ansamblul Mănăstirii Coşula este inclus pe lista monumentelor istorice.
Foto: Agerpres
