SFÂNTA PARASCHEVA – Mare sărbătoare în Biserica Ortodoxă!

În ziua de sărbătoare nu se mănâncă fructe închise la culoare și pepene roșu, căci ele amintesc de sacrificiul martiric.

Sfânta Parascheva este sărbătorită pe 14 octombrie.

Sfânta Parascheva s-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredinciosi. La vârsta de 10 ani, auzind în biserică cuvintele „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), răspunde imediat strigătului dumnezeiesc: își schimbă hainele cu îmbrăcămintea unui cerșetor.

Decide să-și părăsească părinții pentru Hristos, înainte de a împlini 20 de ani. Ajunge la Constantinopol, unde se bucură de învățătura unor călugări cu viață duhovnicească plăcută Domnului. La sfatul acestora, merge la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde se va nevoi cinci ani. De aici a plecat spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în locurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului.

Într-o noapte, la vârstă de 25 de ani, un înger îi descoperă în vis că trebuie să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfântul Varlaam descrie această minune în Cazania sa, astfel: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

Potrivit tradiției, Parascheva revine în Epivat fără să spună cuiva cine este și de unde vine. După alți doi ani de nevoință, la vârsta de 27 de ani, trece la cele veșnice. A fost îngropată ca o străină, aproape de mare.

După câțiva ani, valurile au adus la țărm trupul neînsuflețit al unui marinar. Un sihastru care viețuia în acele locuri i-a rugat pe câțiva creștini să-l îngroape. Aceștia, în timp ce săpau, au descoperit un trup neputrezit. Nu au dat importantă acestui lucru și au pus alături de el și trupul marinarului.

Dar in noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis Cuvioasa Parascheva și i-a poruncit să ia trupul ei și să-l așeze la loc de cinste. Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus în Biserica „Sfinților Apostoli” din Kallicrateia, scrie crestinortodox.ro.

Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns în țara noastră în anul 1641, după ce au fost prezente în mai multe locuri. Au fost așezate pe 13 iunie 1641 în Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, din Iași. În anul 1884, când biserica mănăstirii intra într-un proces de consolidare, sfintele moaște ajung în paraclisul mănăstirii, iar peste câțiva ani în Catedrala mitropolitană din Iași.

Moaștele Cuvioasei Parascheva au ajuns în martie 1944 la Mănăstirea Ciorogârla de lângă București, din cauza ofensivei sovietice în Moldova. Pe 27 octombrie 1944, moaștele sale au fost așezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov în catedrala din București și readuse în Catedrala mitropolitană din Iași pe 26 noiembrie 1944.

Tradiții și obiceiuri

De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot așa vor fi și celelalte sărbători de peste an.

Dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.

De Sfânta Parascheva, încep pregătirile pentru iarnă și se obișnuiește să se cumpere cojoace și pături.

De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveți și poame în formă de cruce și nu se mănâncă de dulce.

La țară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.

Nu se lucrează, nu se spală și nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână sau cu boli de ochi și de cap. Potrivit credințelor populare, fetele care cos și spală în această zi rămân nemăritate. Fetele țineau la această superstiție pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belșug.

Sfânta Parascheva apare în vise și împărtășește leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.

De Sfânta Parascheva se dă de pomană pentru adormiți.

În ziua de sărbătoare nu se mănâncă fructe închise la culoare și pepene roșu, căci ele amintesc de sacrificiul martiric.

De Sfânta Parascheva se fac rugăciuni către aceasta și Sfintele Moaște pentru o viață mai curată și mai bună. Alină suferința și îi izbăvește pe cei deznădăjduiți.

Sfânta Parascheva ascultă rugăciunile preoților cucernici, se roagă Maicii Domnului pentru fecioare, povățuiește văduvele, ajută pe străini, mângâie pe cei prigoniți, vindecă bolile trupești (Icos 2).

Sfânta Cuvioasa Parascheva sprijină pe cei bătrâni, miluiește pe cei săraci (Icos 3).

Sfânta Parascheva mijlocește către Domnul pentru toți creștinii, risipește furtunile, aduce mână roditoare și belșug (Icos 4).

Sfânta Cuvioasa Parascheva păzește în suflete dreapta credință și cinstirea Sfintei Cruci (Icos 5).

Sfânta Cuvioasa Parascheva ocrotește și izbăvește de boli, de spaimă și de pagube (Icos 6).

Sfânta Cuvioasa Parascheva este mijlocitoarea celor ce au greșit, folositoarea celor asupriți, îndreptătoarea judecătorilor răi, scăparea celor judecăți și osândiți, contenire a patimilor, nesprijinitoare a celor ce caută numai folosul lor, neizbândire a mijlocirilor celor vicleni, domolire a celor puternici, întărire a slăbănogilor, starpitoare a răutăților, izvorâtoare a milostivirii (Icos 7).

Sfânta Parascheva este invocată prin rugăciuni și cântări, ca fiind mărirea monahilor, povățuitoarea obștii, cinstitoarea cuvioaselor, păzitoare a sihastrilor, povățuitoare a dreptei credințe și surpătoare a eresurilor (Icos 8).

Sfânta Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9).

Sfânta Cuvioasa Parascheva este lăudată ca cinstitoare a celor ce ne miluiesc, întăritoare a celor ce ne slujesc, împreună-lucrătoare cu cei ne hrănesc (Icos 10).

Sfânta Parascheva este chemată în rugăciune ca fiind mângâietoarea celor nenorociți, povățuitoarea celor rătăciți, preablânda îndreptătoare, grabnica ajutătoare (Icos 11).

Sfânta Cuvioasa Parascheva este rugată să izbăvească pe oameni de toată răutatea, de ceasul osândirii și de chinul cel de veci, pentru că este pentru toți credincioșii laolaltă și pentru fiecare în parte feritoare de răutăți, aducătoare de bunătăți, sprijinitoare și a mea, a smeritului păcătos (Icos 12).

Blestemul Moaștelor Sfintei Parascheva

Puțină lume știe că Moaștele Sfintei Parascheva, protectoarea Moldovei, sunt ocrotite, fiind „legate” printr-un greu blestem încă de la aducerea lor la Iași, în 1641.

În ciudă faptului că mai multe biserici sau mănăstiri se „lăudau” cu moaște sau părticele ale Sfintei Parascheva, moaștele se află la Iași așa cum au fost aduse în urmă cu aproape patru veacuri.

Deruta provine din confuzia care se face între Sfânta Cuvioasa Parascheva din Epivat și Sfânta Parascheva Mucenița. Spre deosebire de Sfânta Cuvioasa Parascheva (de la Iași) care a trăit la o mie de ani după Hristos, Mucenița a trăit în secolele III-IV în Grecia, nu departe de Tesalonic. Aceasta a trăit în timpul persecuției păgâne și a murit martiric, iar în icoane este reprezentată ținându-și ochii într-o mână.

Moaștele ei sunt răspândite în mai multe locuri, iar părticele mai mari sunt adăpostite de Mănăstirea Miclăușani.

Moaștele Sfintei Cuvioasa Parascheva nu sunt intacte în raclă la care milioane de credincioși s-au închinat și se închină de-a lungul anilor la Catedrala Mitropolitană din Iași. Din trupul Sfintei s-au luat de la început tălpile, care au rămas la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol și care se află în prezent la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Istanbul.

După cum a confirmat și Mitropolia Moldovei și a Bucovinei, Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iași din anul 1641 și încă de la început au fost sigilate de domnitorul Vasile Lupu și de Mitropolitul Varlaam, nefiind deschise niciodată de atunci. Tot atunci s-a pus și un blestem prin care sunt afurisiți (blestemați) cei care ar îndrăzni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaște. „Această interdicție rămâne neschimbată”, a precizat Mitropolia Moldovei.

De la sosirea lor, Moaștele au fost protejate de blestem, iar călugării Catedralei spun că acestea se află într-un giulgiu în care au fost înfășurate de când au fost aduse, scrie crestinortodox.ro. Acest giulgiu este dintr-o pânză de in, ros de trecerea anilor, și care are înscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.