Am intrat în POSTUL PAȘTELUI!

Postul Paștelui 2020, denumit și Postul Mare, la ortodocși a început pe 2 martie, și se va încheia pe 18 aprilie. Acesta durează 40 de zile și este cel mai aspru dintre posturile de peste an.

Postul Mare precede Praznicul Învierii lui Iisus Hristos. Paștele ortodox este celebrat anul acesta pe 19 aprilie. Postul Catolic a început în urma cu o săptămână, pe 24 februarie, iar Paștele Catolic este pe 12 aprilie.

Postul creștin nu se reduce la felul și cantitatea mâncării consumate, ci are o semnificație mult mai profundă. Postul nu este doar ce nu mâncăm, postul sporește hrana spirituală, spun preoții și cărturarii. Postul trupesc trebuie să fie însoțit de postul sufletesc.

„Postul trebuie sa fie luminat, consimțit de bună voie, nu cu ciudă, ci să fie ca o bucurie. Nu un post cu ciudă sau ținut de frică, pentru că atunci stomacul resimte postul ca pe o mare suferință, iar mintea culege numai mătrăgună și numai răutăți. Dumnezeu nu vrea un astfel de post. Postul este înainte de toate despre înfrânare. Pentru că dacă nu mănânci de dulce, dar mănânci de post mai mult decât trebuie și mănânci și o mâncare foarte bine gătită, acela nu mai este post”, spunea părintele Sofian Boghiu, pictor bisericesc, fost stareț al mănăstirii Antim.

Postul este de origine și instituire divină, de aceea îl găsim practicat din vremuri străvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile și la toate popoarele.

Postul Paștelui se parcurge fără consumul de carne și lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar două zile de dezlegare la pește, de Buna Vestire și de Florii, comparativ cu postul Crăciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la pește.

Postul Paștilor nu este numai cel mai lung și mai important, dar este și cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Este cunoscut si sub denumirea de Postul Mare. Ținând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ținute de Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit și numele de Păresimi. În vechime, Postul Sfintelor Paști avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii.

Durata de 40 de zile a Postului Paștilor se întemeiază pe o tradiție vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea și pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea ș.a.

Postul Paștilor este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica Floriilor, și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână – Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.

Şase săptămâni sunt în amintirea celor patruzeci de zile de postire a Mântuitorului, iar a șaptea săptămână este întru cinstirea Pătimirilor Sale, numită și Săptămâna Patimilor.

Postul Sfintelor Paști este postul în care Biserica cheamă și îndeamnă, mai stăruitor, pe toți credincioșii, să se roage mai mult și mai cu căldură, să meargă mai des la sfintele slujbe, să cerceteze și să ajute pe cei aflați în lipsuri și suferințe, să facă mai multe fapte bune, fapte de milostenie, să-și curețe inima prin lacrimile pocăinței și Spovedaniei, pentru a primi pregătiți cum se cuvine Sfântul Trup și Sfântul Sânge al Domnului.

Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

Sunt oprite nunțile și serbarea zilelor onomastice în Păresimi, fiindcă acestea se fac de obicei cu petreceri și veselie, care nu sunt potrivite atmosferei de smerenie, de sobrietate și pocăință, specifică perioadelor de post. De mult, legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile și spectacolele în acest timp. Toate serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului și îndeamnă la smerenie, întristare și căință.

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni, spun preoții.

Bolnavii pot mânca gătit cu untdelemn și pot să bea vin în tot Postul Mare.

Mâncarea trebuie să fie simplă, cu ingrediente puține. Semințe, fructe și legume, în forma lor cât mai naturală. Hrana vegetală din timpul postului este foarte importantă.

Abținerea de la produsele animale nu înseamnă post dacă se triplează cantitățile. Nu este vorba de renunțare la carne, ci de schimbarea atitudinilor oamenilor.

Data la care se celebrează cea mai importantă sărbătoare creștină, Învierea lui Iisus Hristos, diferă de la an la an, conform unei convenții stabilite la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în anul 325 d.Hr. Regula conform căreia se calculează ziua Paștilor ține cont de două fenomene naturale: echinocțiul de primăvară, care are dată fixă, și luna plină, care variază. Ziua Paștilor va fi prima duminică, după prima lună plină după echinocțiul de primăvară. Dacă luna plină este într-o duminică, atunci Paștele se sărbătorește chiar în acea zi.

Diferențele dintre datele la care se celebrează Paștele ortodox și cel catolic există și pentru că ortodocșii și catolicii folosesc calendare diferite. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi. Biserica Ortodoxă Română folosește, din 1923, un calendar iulian revizuit care a tăiat 13 zile din acel an și a adoptat o serie de reguli potrivit cărora nu va fi nicio diferență între calendarul gregorian și cel iulian revizuit, până în anul 2800. Calendarul iulian revizuit a fost introdus la un sinod din mai 1923 de la Constantinopol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.