Oamenii care încearcă să slăbească cred, de multe ori, că mâncarea este problema, în timp ce nu este deloc așa.
Cei mai mulți oameni atunci când decid să slăbească, fie că au nevoie să slăbească 4-5 kilograme, fie de 15-20 sau mai mult, își aleg o dietă alimentară din zecile care sunt promovate cu succes în toată lumea și încearcă să facă cât mai mult sport. Pare cât se poate de logic și măsurabil: cantitatea de energie pe care o aduci în corp sub forma alimentelor minus energia pe care o consumi trebuie să fie stocată undeva – adică sub formă de grăsime. Așa ne îngrășăm, așa slăbim.
Deci, de ce efectul yo-yo este mai degrabă regula decât excepție? De ce suntem atâția dintre noi blocați în sistemul „îngrășare→ slăbire→ îngrășare? De ce nu funcționează dietele bazate pe restricții alimentare pe termen lung? Sigur, poți să slăbești rapid. Este internetul plin de diete la modă care funcționează pentru a pierde rapid kilograme și sfaturi de cum să slăbești sănătos – în timp ce te simți înfometat.
Dar la ce bun este să slăbești doar pentru a recâștiga rapid kilogramele în plus?
Despre cum putem să începem să ne înțelegem foamea, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă:
„Foamea nu este doar în stomac sau în nivelul zahărului din sânge. Este în mintea ta – și acolo poți începe să o modelezi. Starea de foame are locul de control în creierul tău. Partea responsabilă pentru reglarea foamei se numește hipotalamus și se află în partea inferioară a creierului. Are senzori care gustă literalmente sângele. Ei detectează nivelurile de grăsimi, proteine și glucoză, precum și tensiunea arterială și temperatura. Hipotalamusul adună aceste date și le combină cu semnale senzoriale care se filtrează prin alte sisteme din creier – plinătatea în intestin, senzația și gustul și mirosul alimentelor, vederea alimentelor, chiar și momentul zilei sau alte circumstanțe din jur. Având în vedere toate aceste date, circuitele neuronale se antrenează pe obiceiurile noastre alimentare. De aceea, ne este foame în anumite momente ale zilei – nu din cauza stomacului gol, ci din cauza unui procesor neuronal sofisticat care anticipează nevoia de mai multă hrană”.
Dacă sari peste o masă, la început te vei simți foarte înfometat, dar apoi începi să te simți tot mai bine pe măsură ce depășești ora în care creierul tău trimite semnalul de foame.
Tot așa ajungem sătui la sfârșitul mesei. Din nou, nu din cauza stomacului plin. Dacă acesta este singurul tău semnal, atunci mănânci în mod drastic. Oricât ar putea suna contraintuitiv, există în mod normal un decalaj sănătos între a te simți plin și a avea stomacul plin.
Plinătatea psihologică este un sentiment de suficiență care provine dintr-un calcul mult mai complex. Hipotalamusul de fapt spune:
„Tocmai ai mâncat un burger. Știu din experiența anterioară cu burgerii că în aproximativ două ore proteinele și grăsimile din sângele tău vor crește. Prin urmare, în așteptare, îți voi opri foamea acum”.
Sistemul învață, anticipează și reglementează. Funcționează pe fundal.
Consumă mai puține calorii și vei pierde în greutate
Dar încearcă în mod explicit să reduci caloriile și vei face exact opusul.
Iată ce se întâmplă: să presupunem că decizi să reduci caloriile. Mănânci mai puțin o zi, două, poate trei. Rezultatul? Starea ta de foame crește și, în următoarele cinci zile, mănânci mese mai mari și mai multe gustări, fără nici măcar să îți dai seama.
Oamenii tind să judece cât de mult au mâncat parțial după cât de plini se simt după masă, dar, din moment ce sentimentul de plinătate este parțial psihologic, dacă starea ta de foame este în alertă, poți să mănânci mai mult decât de obicei, să te simți mai puțin plin decât de obicei și, în mod greșit, să crezi că ai tăiat din calorii. S-ar putea să simți că faci progrese. La urma urmei, ești constant vigilent.
Sigur, din când în când aluneci, dar te întorci. Te simți bine până vezi că pe cântar schimbările tale nu apar. S-ar putea să scadă într-o zi și apoi să urce în următoarele două zile. Dansând sub suprafața conștiinței, starea ta de foame îți deformează percepțiile și alegerile.
Ce poți face?
Învățând cum să faci alegeri mai sănătoase și mai conștiente, este posibil să poți controla alimentația compulsivă, binge-ul și creșterea în greutate. Prin preluarea controlului asupra apetitului, poți obține, de asemenea, un sentiment de calm, niveluri ridicate de energie și vigilență din alimentele pe care le consumați.
Pentru a pierde în greutate, este util așadar să îți schimbi gândirea. Gestionarea greutății înseamnă schimbarea stilului de viață.
Pentru a avea succes, conștientizează rolul pe care îl joacă mâncarea în viața ta și învață cum să folosești gândirea pozitivă și strategiile de abordare comportamentală pentru a-ți gestiona alimentația și greutatea.
Pentru a te ajuta să începi, iată câteva sfaturi despre cum să slăbești ușor:
- Nu sări peste mese.
- Planifică mesele și gustările din timp.
- Ține evidența obiceiurilor alimentare.
- Limitează consumul de hrană cu câteva ore înainte de somn.
- Bea multă apă.
- Găsește modalități să-ți distragi atenția atunci când te confrunți cu pofte.
- Fă mișcare în loc să mănânci când te plictisești.
- Fii atent când mănânci. Nu mânca când te uiți la televizor, când lucrezi, conduci sau stai în picioare.
- Urmărește dimensiunile porțiilor.
- Dă-ți voie să mănânci o gamă largă de alimente fără a-ți interzice un anumit aliment.
- Gândește-te că mâncarea sănătoasă este o schimbare a stilului de viață.
- Folosește cu atenție cântarul. Nu te cântări mai mult de o dată pe săptămână.
- Fă alegeri sănătoase.
„Dietele şi sportul sunt acțiuni exterioare pe care le impui asupra corpului tău, însă atâta timp cât tu nu lucrezi cu mintea şi cu resursele tale interioare, inevitabil te vei întoarce în punctul de plecare. Dacă ai încercat în mod repetat să slăbești dar nu ai avut niciodată succes, cel mai probabil gândurile și convingerile tale, nu dieta, te rețin. Asta pentru că excesul de greutate este o reflectare a stării tale mentale și emoționale”, concluzionează Eugen Popa.
Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.
