Încă din timpuri străvechi, slujitorii altarelor oficiază slujbele religioase în veșminte deosebite. Acestea se diferențiază prin formă, croială și culoare și completează întreaga ceremonie, contribuind la crearea cadrului liturgic necesar pentru desfășurarea diverselor rânduieli bisericești.
Care sunt însă semnificațiile din spatele hainelor preoțești? Pentru un răspuns cât mai concret la această întrebare am apelat la cei de la Crilovic (www.vesmintebisericesti.ro), care produc de peste 3 decenii veșminte bisericești de cea mai bună calitate.
Stihar, orar, mânecuțe, epitrahil, brâu, felon – toate aceste denumiri sunt mai mult sau mai puțin cunoscute publicului. Să vedem ce simbolistică au aceste haine preotesti.
Stiharul – veșmânt al mântuirii și haină a veseliei
Stiharul este primul dintre veșmintele care sunt sfințite pentru slujbă. Veșmântul este unul lung, are mâneci largi și acoperă întreg corpul, de la gât și până la picioare. Există oarecare asemănări între acesta și tunicile greco-romane sau veșmintele preoțești din Vechiul Testament.
Stiharul simbolizează în fapt îngerii înfățișați la Mormântul Mântuitorului Hristos, care erau îmbrăcați în veșminte albe. Este purtat atât de diaconi, cât și de preoți și arhierei. Diaconul îmbracă stiharul de fiecare dată la slujbe, în timp ce preotul și arhiereul folosesc acest veșmânt numai în momentul în care oficiază Sfânta Liturghie. Stiharul simbolizează lumina Mântuitorului, dar și curățenia vieții liturgice.
Orarul diaconilor – simbol al aripilor serafimilor și îngerilor
Orarul este un veșmânt bisericesc specific doar diaconilor. Se prezintă sub forma unei fâșii lungi de stofă, are ornamente brodate și se poartă pe umărul stâng, atârnând în față și în spate, peste stihar. Numele de „orar” provine de la latinescul „oro, orare” (verb), care se traduce prin „a se ruga”. Cu ajutorul acestui veșmânt se dădea semnalul începerii rugăciunii, în vechime.
Mânecuțele – simbol al puterii lui Dumnezeu
Sunt veșminte comune pentru toate cele trei trepte ierarhice (diaconi, preoți, arhierei). Se prezintă sub forma a două manșete cu care sunt strânse marginile mânecilor stiharului, pentru o mai bună flexibilitate a mâinilor. Mânecuțele simbolizează puterea lui Dumnezeu, care îi întărește în egală măsură și pe cei care săvârșesc slujbele religioase.
Epitrahilul – semn al harului divin
La fel ca și toate celelalte haine preoțești, epitrahilul este încărcat la rândul său de semnificații. Se poate spune chiar că este cel mai important veșmânt atunci când vine vorba de slujirea preoțească.
Este purtat la fiecare sfântă slujbă și simbolizează darul Sfântului Duh care se revarsă asupra preotului atunci când slujește în biserică.
Brâul este încărcat la rândul său de o multitudine de simbolistici. Preoții și arhiereii îl poartă pentru a strânge stiharul în jurul corpului, în așa fel încât să nu incomodeze la îndeplinirea slujbei.
Felonul – simbol al curăției și slavei dumnezeiești
Inițial, acest veșmânt avea culoarea albă, tocmai pentru a arăta că purtătorul se „îmbracă” în slava dumnezeiască. Felonul este un veșmânt liturgic purtat doar de preoți și amintește de mantaua purtată de Mântuitor și apostolii săi.
Cu timpul au început să se folosească și materiale de alte culori decât clasicul alb pentru realizarea felonului. Culoarea roșie a acestuia se folosește, de regulă, în timpul Postului Mare, spre exemplu. În Săptămâna Patimilor felonul folosit în timpul slujbelor este negru, fiind o expresie a pocăinței. Lista poate continua – în funcție de ocazie, de tipul de praznic, se alege și culoarea felonului.
Veșmintele purtate de arhierei – simbolul celor șapte daruri ale Duhului Sfânt
Aparte de veșmintele purtate de preoți și diaconi, cele arhierești se diferențiază prin frumusețea și forma lor impunătoare. Pe lângă toate veșmintele purtate de celelalte trepte ierarhice, veșmintele arhierești specifice constă în omofor, sacos și mantie. În total, arhiereul îmbracă astfel șapte veșminte, care simbolizează în fapt cele șapte daruri ale Duhului Sfânt.
În strânsă legătură cu evenimentele din istoria biblică, veșmintele bisericești se încarcă de sens și fac trimitere la realitatea împărăției veșnice a lui Hristos. Ele completează ceremonia slujbelor religioase, prezintă fast și strălucire și creează cadrul potrivit pentru desfășurarea rânduielilor bisericești.
