Risipa alimentară nu este însă o problemă care îi vizează exclusiv pe comercianți, ci și pe consumatorii europeni.
Începând cu data de 1 februarie 2019, legea privind diminuarea risipei alimentare (nr. 217/2016) va intra în vigoare. Astfel, operatorii economici vor trebui să fie mai responsabili în vederea diminuării risipei alimentare, vor trebui să vândă cu preț redus produsele aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, etc.
Risipa alimentară nu este însă o problemă care îi vizează exclusiv pe comercianți, ci și pe consumatorii europeni. Anual, sunt irosite aproximativ 88 de milioane de tone de alimente (în jur de 20 % din totalul alimentelor produse) în Uniunea Europeană. Conform unui studiu realizat in anul 2013, cei mai mari generatori de deșeuri alimentare, exprimate în kg pe cap de locuitor, sunt Țările de Jos (541 kg), Belgia (345 kg), Cipru (327 kg) și Estonia (265 kg) iar la polul opus cele mai mici sunt Slovenia (72 kg), Malta și România (ambele 76 kg), urmate de Grecia (80 kg) și Republica Cehă (81 kg).
La nivelul țării noastre, risipa alimentară ridică și mari probleme de ordin financiar. Aproximativ 60% dintre consumatorii români cheltuie circa 30% din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Dacă privim din punct de vedere financiar, având în vedere că cele mai mari pierderi de alimente au loc la nivelul gospodăriilor (consumatorilor din mediul urban), în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de două-trei ori mai mari comparativ cu alte state europene, unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franța – 14%, Elveția – 10%).
De asemenea, este de notat faptul că 50% dintre consumatorii români risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare (de origine vegetală/animală). Produsele proaspete (din carne, legume/fructe, ouă, brânzeturi/lactate, gătite etc.) sunt cele care par a fi cel mai puțin risipite.
Pentru a aduce în atenția consumatorilor români problema risipei alimentare, InfoCons, împreună cu alte 6 organizații din Lituania, Bulgaria, Letonia, Estonia, Croația și Bangladesh implementează proiectul co-finanțat de Uniunea Europeană „Global learning approach on food waste in non-formal education” (Abordarea globală privind risipa alimentară prin educație non-formală), ale cărui obiective sunt următoarele:
– Creșterea gradului de educare și informare a consumatorilor cu privire la interconexiunile determinate de risipa alimentară, deoarece informarea la nivel mondial cu privire la acest aspect este una foarte scăzută;
– Sensibilizarea grupurilor țintă asupra interdependenței globale și a problemelor de mediu si dezvoltare socială;
– Promovarea posibilităților de evitare a creerii de deșeuri alimentare prin prezentarea de modele de consum ce pot fi modificate la nivelul gospodăriilor contribuind, la rândul lor, la reducerea impactului asupra mediului și a impactului social la nivel global.
