Leul s-a mișcat săptămâna trecută în funcție de nivelul cererii de monedă americană la nivel mondial, influențată de atât de date economice fundamentale dar și de cele geopolitice, în special riscul izbucnirii unui război generalizat în Orientul Mijlociu.
Euro a început săptămâna direct în creștere și a atins joi un maxim de 4,9760 lei, pentru ca la sfârșitul ei să revină la media de marți de 4,9753 lei, când transferurile s-au realizat în culoarul 4,975-4,977 lei.
Cursul leu/euro, principalul instrument folosit de BNR în lupta sa cu inflația, este protejat atât de rezerva valutară și internațională care se află la maxime istorice dar și de banii trimiși acasă de românii care muncesc în afara țării, care s-a ridicat în 2023 la 6,5 miliarde de euro, sumă egală cu cea a investițiile străine directe.
Miercurea aceasta se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Dealerii nu anticipează o nouă reducere a dobânzii de referință, după cea operată în iulie, când aceasta a fost adusă la 5,75%.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat 5,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 5,85 la 5,86% iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,90%.
Începutul unei noi luni a adus și primele licitații de titluri de stat. Trezoreria s-a împrumutat joi pentru scadența octombrie 2033 cu 1,14 miliarde lei, faţă de valoarea de o programată de 500 milioane lei, pentru care va plăti o dobândă anuală de 6,72%. Finanțele au mai atras 938 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,18%, emisiunea fiind scadentă în mai 2027, care a avut o valoare programată de 500 milioane lei.
În aprilie, expunerea băncilor pe titluri de stat în lei a ajuns la 40,4% din totalul aflat în circulație, cea a fondurilor de pensii private a ajuns la 24,6% iar procentul deținerilor nerezidenților a fost de 24,7%.
Volatilitatea perechii euro/dolar s-a accentuat la sfârșitul săptămânii. Euro a atins joi un minim de 1,0777 dolari, după ce Rezerva Federală a menținut dobânda de referință la 5,25-5,50%, dar a semnalizat că va opera o primă reducere în septembrie, dar și pe fondul majorării cererii de monedă americană, pe fondul accentuării tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Vineri, moneda unică s-a apreciat puternic, până la 1,0926 dolari, maximul ultimelor patru luni, după ce piața muncii americane s-a deteriorat semnificativ în iulie. Rata șomajului s-a majorat la 4,3% iar angajatorii au creat doar 114.000 locuri de muncă noi, sub prognozele care indicau o creștere de 175.000.
În piața locală, cursul monedei americane a crescut joi la 4,6145 lei, dar a coborât a doua zi la 4,5997 lei.
Cursul monedei elvețiene a crescut vineri la 5,2830 lei și ar putea depăși maximul istoric de 5,3666 lei, atins în 29 decembrie 2023. Lira sterlină a închis săptămâna pe scădere la 5,8578 lei.
La circa două săptămâni după ce prețul gramului de aur a atins un record de 361,0678 lei, în timp ce uncia a urcat la 2.482,80 dolari, gramul a crescut la nou maxim istoric de 364,2304 lei.
Criptomonedele au avut o evoluție depreciativă. La sfârșitul săptămânii, bitcoin a scăzut la 60.116-61.068 dolari iar ethereum la 2.877-2.930 dolari.
Radu GEORGESCU
