DESFIINTAREA INSPECTIEI MUNCII naste polemici aprinse! Sefii sindicatelor spun ca milioane de salariati vor fi lasati fara protectie pe piata muncii, ca se vor face controale la ordin politic si ca urmeaza si ca unii inspectori de munca sa-si piarda posturile. De partea cealalta, oficialii din Ministerul Muncii spun ca, dimpotriva, este posibil sa se mareasca „armata” celor care fac controale pe piata muncii.
Ordonanta de urgenta care prevede desfiintarea Inspectiei Muncii si comasarea acesteia cu Inspectia Sociala a starnit un „razboi” intre sindicate si guvernanti.
In momentul de fata hotararea de functionare si organizare a noii structuri, care seva numi Agentia Nationala pentru Inspectia Muncii si Securitate Sociala, este in dezbatere publica.
Sindicalistii spun ca directiile care se vor infiinta in teritoriu ca urmare a acestei comasari (directii judetene de munca si securitate sociala) vor fi la cheremul baronilor locali si controalele privind respectarea legislatiei muncii se vor face tintit, la acele firme care nu vor fi pe placul puterii politice locale. Este drept ca nici acum nu lipsesc acuzatiile de acest fel, ca nu ar fi putine cazurile in care inspectorii de munca le bat la usa firmelor care nu sunt pe placul puterii.
„Desfiintarea Inspectiei Muncii prin abrograrea legii organice care reglementa organizarea si functionarea sa este un gest de forta din partea actualului guvern, care si-a propus sa dilueze rolul inspectorilor de munca prin integrarea lor intr-o structura de tip «strutocamila». Acest lucru nu face decat sa plaseze inspectorii de munca intr-o zona vulnerabila la schimbarile guvernamentale, dat fiind faptul ca vorbim despre un act administrativ in baza caruia va functiona noua structura“, a explicat Dumitru Costin, presedintele Biroului National Sindical (BNS), prezent ieri la o conferinta sustinuta de cinci organizatii sindicale.
Asiatam la “o tentativa politica de anexare a activitatii de control al pietei muncii“, spun sefii sindicatelor, incercand sa traga semnalul de alarma ca angajatii ar putea sa fie lasati la cheremul angajatorilor fara vreo speranta ca ar mai fi cineva care a le faca dreptate, atunci cand e cazul, in relatia cu patronii lor.
De partea cealalta, ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Pop, sustine cu tarie ca aceasta comasare vine tocmai sa eficientizeze controalele pe piata muncii, si sa tina sub control responsabil modul in care sunt distribuiti banii pentru cauzele sociale.
Inspectorilor de munca li se aduce cumva reprosul ca ar fi fost ineficienti in lupta cu “flagelul muncii la negru“. In timp ce aproximativ 1,45 milioane de romani ar lucra fara forme legale (potrivit estimarilor Consiliului Fiscal), in 2013 inspectorii de munca au identificat doar 15.761 de persoane care lucrau fara forme legale, iar in 2014 numarul sanctiunilor a scazut cu 10%.
Sindicatele sustin insa cu tarie ca suntem in pragul unei decizii care va face mult rau pe piata muncii. BNS, impreuna cu alte patru confederatii, a formulat si a depus pe 9 ianuarie 2015 o plangere la Avocatului Poporului, care, la randul sau, ar trebui sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru evaluarea constitutionalitatii acestei ordonante.
„Asteptam avizele pentru ca hotararea sa fie trimisa spre aprobare, iar apoi vom astepta decizia Avocatului Poporului si vom rezolva atunci problemele, daca sunt. Scopul acestei comasari este acela de a creste eficienta, pentru ca va fi mult mai simplu de actionat daca activitatile vor fi sub aceeasi palarie. Vom clarifica mai repede situatiile in care oamenii muncesc, dar nu-si declara veniturile si primesc in acelasi timp ajutor social. Nimeni nu va pleca din structura, ba chiar sper ca unele posturi sa fie suplimentate“, sustine ministrul Liviu Pop.
Sindicatele nu par sa se lase mai prejos in aceasta lupta.
„Daca nu reusim sa oprim desfiintarea institutiei pe temei de neconstitutionalitate, vom apela si la alte mijloace, la organisme internationale, chiar si la ambasade“, a conchis Bogdan Hossu, liderul confederatiei sindicale „Cartel Alfa“.
