In foarte multe sectoare de activitate angajatii ajung sa presteze ore suplimentare de munca, si nu intotdeauna este respectat Codul Muncii atunci cand vine momentul platii acestor ore.
Este stiut ca, asa cum prevede Codul Muncii, durata normala a timpului de lucru este de 8 ore pe zi, respectiv 40 de ore saptamanal. Peste acest prag vorbim de ore suplimentare de munca.
Trebuie insa spus ca exista trei situatii tratate distinct in Codul Muncii:
– munca suplimentara in zi normala de lucru, peste durata de 8 ore zilnic;
– munca in zi de repaus saptamanal;
– munca in zi de sarbatoare legala.
Notiunea de ore suplimentare se refera la munca prestata de salariat dupa orele de program, in zilele lucratoare, si la aceasta situatie nevom referi in acest articol.
Important este ca plata pentru munca suplimentara se stabileste prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca. Asadar, se stabileste prin negociere, insa acest spor de munca suplimentara nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza, pentru orele respective.
Si in ceea ce priveste numarul de ore suplimentare care pot fi efectuate de un angajat exista niste reguli stabilite prin legislatia muncii, prin Codul Muncii. Mai exact, salariatul nu poate lucra mai mult de 48 de ore pe saptamana. Cu alte cuvinte, salariatul va lucra maxim 8 ore de munca suplimentara pe saptamana. Durata maxima de 48 de ore poate fi depasita, cu titlu de exceptie, numai ca trebuie respectata o alta regula: media orelor de lucru, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.
Conform Directivei 2003/88/CE, pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin CCM aplicabil, se pot negocia perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar nu mai mari de 6 luni.
Angajatorul este cel care solicita salariatului efectuarea de ore suplimentare, scris sau verbal, insa un aspect important este acela ca angajatul trebuie sa isi dea acordul pentru munca suplimentara, exceptand cazurile in care e situatie de forta majora sau apar lucrari urgente destinate prevenirii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.
Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. Daca aceasta varianta nu este posibila, munca suplimentara va fi compensata in bani. Daca i se acorda salariatului timp liber corespunzator, nu mai este necesara si acordarea unui spor la salariu. Este de retinut si faptul ca, potrivit Codului Muncii, munca suplimentara este efectuata la nivel de ore libere platite si nu la nivel de zile. Cu alte cuvinte, daca nu au fost efectuate ore suplimentare cat sa se cumuleze zile libere intregi, angajatorul va fi obligat sa acorde tot atatea ore libere platite cat au fost lucrate de salariati.
Nu au voie sa efectueze munca suplimentara tinerii in varsta de pana la 18 ani, ucenicii, salariatii incadrati cu contract de munca cu timp partial, salariatii care beneficiaza de reducerea duratei normale a muncii ca urmare a faptului ca lucreaza in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase si salariatii carora li s-a redus programul de lucru de la 5 zile la 4 zile, potrivit art. 52, alin. (2) din Codul Muncii.
Printre sectoarele de activitate unde se presteeaza cele mai multe ore suplimentare de munca este si cel sanitar. In marile spitale, din cauza insuficientei personalului, se lucreaza uneori mult peste programul normal de lucru. Un studiu a aratat ca unii angajati ajung si la 200 de ore de munca pe luna, in conditiile in durata normala a timpului de munca este de 168 de ore pe luna.
Efectuarea orelor suplimentare afecteaza 56% dintre asistentii medicali.
Ingrijorator este ca, de exemplu, dintre asistentii medicali si infirmierele care efectueaza ore suplimentare de munca, foarte multi, sustin ca nu li s-a cerut acordul pentru efectuarea acestora, ca fost trecuti pe grafic fara a fi intrebati. Iar unele cadre medicale au declarat chiar ca nu li s-ar fi platit intotdeauna orele suplimentare de munca si nici nu au fost recuperate in totalitate.
o asistenta poate lucra pe ambulanta cu norma intreaga , si cu jumatate de norma ,plus garzi (cetrul de permanenta ) la un medic de familie