Clauzele abuzive din contractele de prestari servicii, inclusiv credite bancare, vor putea fi denuntate de la 1 octombrie, deoarece proiectul de ordonanta de urgenta, initiat de Ministerul Justitiei, care amana pana in februarie 2014 aceasta posibilitate a fost discutat de Guvern, dar nu aprobat.
Premierul Victor Ponta a confirmat pentru agentia de presa Mediafax decizia Guvernului de a nu mai amana posibilitatea denuntarii clauzelor abuzive din contractele de prestari servicii.
„Nu, nu mai amanam deloc!”, a spus Victor Ponta, intrebat de Mediafax daca Guvernul a amanat din nou posibilitatea denuntarii clauzelor abuzive.
Se pare ca decizia a fost luata in urma unei discutii cu caracter inclusiv politic in sedinta de guvern.
Astfel, Guvernul a decis de a nu mai amana posibilitatea denuntarii clauzelor abuzive din contractele de prestari servicii, inclusiv credite bancare, prevederile legale in acest sens urmand sa fie aplicate astfel de la 1 octombrie. Lucru confirmat si de premierul Victor Ponta.
La inceputul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanta de urgenta, aprobata in ultima zi inaintea vacantei parlamentare, cand mai putea emite astfel de acte normative, ca articolul din Codul de procedura civila care ofera posibilitatea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) sau asociatiilor de protectie a consumatorilor sa denunte in instanta clauzele abuzive si sa le elimine din toate contractele de prestari servicii, inclusiv credite bancare, sa fie amanat pana la 1 iulie 2013.
Amanarea a intervenit la solicitarea expresa a misiunii Fondului Monetar International, care a motivat ca nu exista un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de conditionalitate a mai fost introdusa in scrisorile de intentie din anul 2010, cand expertii internationali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga bancile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.
Miza proceselor colective rezida in faptul ca bancile vor fi obligate, odata cu introducerea in noul Cod Civil a acestui tip de procese, sa modifice in toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instante printr-un astfel de litigiu.
Ulterior, in luna iunie, BNR a trimis Guvernului studiul de impact din care rezulta ca bancile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde lei (peste 1 miliard euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate in contractele de creditare din relatia cu populatia.
Pe acest fond, posibilitatea denuntarii clauzelor abuzive a fost din nou amanata, de data aceasta pana in luna octombrie, in Parlament, printr-un amendament introdus de catre deputati la votarea proiectului de lege pentru punerea in aplicare a Codului de procedura civila.
In ambele situatii, BNR s-a opus initiativelor legislative si a facut lobby pe langa Guvern si FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi in sistemul bancar, motivand ca ar putea fi pusa in pericol stabilitatea financiara.
Banca Nationala a transmis Ministerului Justitiei si un rezumat al studiului de impact privind procesele colective, aratand ca acestea ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale bancilor, dar nu ar fi in masura sa afecteze stabilitatea financiara a sistemului.
De altfel, BNR a analizat doar veniturile viitoare neincasate si provizioanele aferente, dar nu a luat in calcul eventuale despagubiri retroactive pentru sumele achitate de catre clienti si pe care bancile ar putea fi obligate sa le ramburseze.
Surse bancare au precizat ca, metodologic, BNR a analizat ce credite sau tip de credite au evoluat altfel decat s-ar fi asteptat din conditiile de la originarea creditului. Acolo unde BNR a constatat ca unele dobanzi, in derularea creditului, asa cum au primit date, au evoluat „inconsistent” fata de prevederile initiale, s-a considerat ca exista indicii de posibile actiuni in instanta si s-au calculat anumite prejudicii, tinand cont de sentinte rezonabile.
BNR a inclus in randul clauzelor abuzive ratele variabile in functie de indicele intern de referinta, considerat principalul element de contestare in cazul dobanzilor variabile, care ar fi trebuit sa fie la un moment dat aproape identice indiferent de momentul de generare al creditelor.
De asemenea, BNR a identificat diferente semnificative intre marjele fixe la creditele cu dobanda variabila legate de un indice extern.
In toate aceste cazuri s-a urmarit coerenta evolutiei dobanzilor de-a lungul derularii creditului. Ca un exemplu, un credit acordat in 2006, cu dobanda variabila lagata de un indice intern de referinta, ar fi trebuit sa aiba in 2009 sau 2010 o rata de dobanda foarte apropiata de un credit nou acordat de banca la acele momente, intrucat conditiile macroeconomice si de piata erau similare pentru toate creditele, indiferent de momentul acordarii.
Pe de alta parte, simularea realizata de banci pornind de la cele mai severe sentinte pronuntate de instante releva o cifra mult mai mare chiar si in cazul dobanzilor viitoare neincasate. Bancile considera ca risca pierderi de pana la 10 miliarde de lei, de trei ori mai mult decat a calculat banca centrala.
Mai mult, extinzand analiza la posibile plati retroactive, bancile au calculat pierderi din dobanzi si comisioane de circa 24 de miliarde de lei, cu mult peste simularea BNR. Totusi, aceste cifre au fost obtinute plecand de la cele mai dure sentinte pronuntare de instante, cum ar fi anularea totala a dobanzii si rambursarea integrala a platilor in contul dobanzilor, caz in care clientul ar urma sa plateasca doar principalul.
Simularea BNR a avut in vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instantele de judecata, inclusiv in conditiile in care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu intelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori prevede ca pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeste negocierea.
Institutiile de credit, sprijinite de BNR, sustin ca procesele colective impotriva bancilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea sa aiba cale de atac la Inalta Curte de Justitie si Casatie, ca o exceptie de la lege, pentru ca deciziile in astfel de spete privesc o masa larga de populatie.
Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma sa aiba ca prima instanta Tribunalul, iar sentinta definitiva sa fie pronuntata de Curtile de Apel.
In cazul in care Guvernul ar accepta sa legifereze o exceptie in acest sens, prevederea nu ar putea viza doar bancile, ci toate procesele intre consumatori si furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de masura ar putea aduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie mii de procese intre populatie si furnizori de electricitate, telefonie, sau apa si canalizare.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat in urma cu o luna ca clauzele abuzive reclamate de debitorii bancilor sunt cuprinse in contracte pe care clientii le-au semnat si pe care trebuie sa si le asume, aratand totodata ca atat stabilitatea sistemului financiar-bancar, cat si deponentii trebuie protejati.
Oficialul BNR a aratat ca in cazul unor pierderi semnificative din actiuni colective pe clauze abuzive vor fi afectate resursele viitoare ale bancilor, iar bancile vor scumpi acele tipuri de credit pentru care au fost penalizate, intrucat vor internaliza in cost riscul unei pierderi.
Saptamna trecuta, viceguvernatorul Bancii Nationale Bogdan Olteanu a declarat la randul sau ca BNR considera ca bancile ar putea sa negocieze cu clientii pe clauzele considerate abuzive si sa incheie intelegeri cu acestia pentru a evita procese colective in instanta, care ar presupune consum de timp si bani pentru toti cei implicati.
Cele 40 de institutii de credit de pe piata romaneasca au incheiat anul trecut cu pierderi cumulate de 2,3 miliarde lei, triple fata de 2011.
