Facturile la energia electrica pot fi considerate uriase pentru salariile si pensiile romanilor, daca facem o comparatie cu situatia din alte tari europene, unde veniturile cetatenilor sunt cu mult mai mari. Explicatia acestor facturi a fost oferita de un raport recent al Consiliului Concurentei.
Ponderea costurilor de operare a retelelor electrice in pretul total al energiei platite de populatie este uriasa, fapt confirmat de doua rapoarte prezentate in urma cu o saptamana, unul realizat de BCR, iar celalalt de Consiliul Concurentei.
Sunt bani care se duc la distribuitori si transportator (Transelectrica), acestia profitand de monopolul natural pe piata si de faptul ca au o activitate reglementata. Si chiar daca la nivelul de trai, Romania se situeaza printre ultimele locuri in UE, la cheltuielile cu transportul si distributia se afla printre primele, scrie hotnews.ro.
Studiul BCR arata ca tarifele de distributie si furnizare reprezinta 49% din pretul energiei platite de consumatorii casnici, iar transportul 5%. In schimb, investigatia de piata realizata de Consiliul Concurentei arata ca ponderea costurilor de operare a retelelor era la nivelul anului 2013 de 58%, exceptand taxele. Culmea este ca tot distribuitorii sunt cei nemultumiti. Acestia vor sa dea in judecata reglementatorul de energie pentru ca le-a redus pentru 2015 rata reglementata a rentabilitatii de la 8,5% la 7,7%. Adica, le-a mai redus din profitul garantat.
Aceasta pondere este greu de justificat mai ales ca distribuitorii nu se pot lauda cu investitii serioase in retele. Principalii distribuitorii sunt: Electrica, ENEL, CEZ si E.ON.
Ce arata studiul BCR: Tarifele de distributie si furnizare au o pondere de 49% din pret, transportul are 5%, iar serviciile de sistem -3% in pretul final platit de consumatorul casnic. La consumatorii industriali situatia e mai blanda, in sensul ca ponderea distributiei si furnizarii reprezinta 22%, iar transportul- 8%, iar serviciile de sistem-5%.
Ce arata investigatia Consiliului Concurentei: In raport cu celelalte state din Uniunea Europeana, costurile de operare a retelelor inregistreaza un nivel ridicat in Romania in raport cu pretul de comercializare al energiei electrice. Astfel, pentru consumatorii casnici, care sunt preponderent conectati la reteaua de joasa tensiune, ponderea costurilor de operare a retelelor era la nivelul anului 2011 de cca. 62% din costurile totale cu energia electrica inregistrate (exceptand taxele), Romania clasandu-se astfel pe penultimul loc intre statele membre (dupa ce in anul 2010 s-a situat chiar pe ultimul loc). In anul 2013 se constata o usoara scadere a ponderii costurilor de operare a retelelor in costurile totale cu energia electrica, acestea inregistrand un nivel cca. 58%, insa nu s-a determinat daca aceasta scadere a ponderii costurilor de operare este datorata cresterii preturilor energiei electrice in anul 2013 (in raport cu anul 2011) sau eficientizarii operarii retelelor.
Cu toate acestea, tinand seama de faptul ca la nivelul Romaniei atat tarifele de transport, cat si cele de distributie au crescut, se poate aprecia ca scaderea ponderii costurilor de operare a retelelor este cauzata in principal cresterii pretului total platit de consumatorii casnici. De asemenea, avand in vedere dispersia liniilor electrice pe teritoriul tarii, relativ limitata ca intindere in raport cu alte sisteme electroenergetice de dimensiuni mai mari sau cu un nivel declarat al congestiilor mai ridicat, se apreciaza drept oportuna o analiza aprofundata a costurilor retelelor de transport/distributie.
Pentru consumatorii industriali, care sunt preponderent conectati la retelele de inalta si medie tensiune, ponderea costurilor de operare a retelelor era la nivelul anului 2011 de circa 36% din costurile totale cu energia electrica inregistrate (exceptand taxele), Romania clasandu-se astfel pe locul 20 intre statele membre.
In anul 2013 se constata o usoara crestere a ponderii costurilor de operare a retelelor in costurile totale cu energia electrica, acestea inregistrand un nivel de cca. 40%. Se presupune ca aceasta crestere este realizata pe fondul unei fluctuatii a preturilor totale la consumatorii industriali si/sau al cresterii tarifelor de transport si distributie a energiei electrice la nivel national.
De monopol, distribuitorii stiu sa profite la maxim si prin alte servicii, la care au crescut tarifele chiar si cu suta la suta intr-un an.
In cadrul investigatiei Consliului Concurentei, s-a ajuns la concluzia ca distribuitorii au crescut succesiv tarifele percepute la aceste servicii.
Din ce mai scot bani distribuitorii de energie: emiterea de avize, efectuarea de verificari la cererea consumatorilor, servicii de montare, demontare si/sau remontare de contoare, servicii de contract are realizate de operatorul de distributie, servicii de citire la cererea consumatorilor, conectare/deconectare la/de la retelele electrice de distributie, servicii de inchiriere, servicii de asistenta tehnica etc.
In conditiile in care aceste activitati sunt desfasurate in stransa legatura cu activitatea principala realizata de operatorii de distributie, activitate ce are un caracter de monopol natural, si o parte semnificativa dintre aceste servicii conexe se realizeaza in regim de monopol.
De aceea, pentru evitarea practicarii unor preturi/tarife nejustificate, Consiliul Concurentei considera necesara reglementarea unora dintre aceste tarife sau efectuarea unor analize periodice a modului in care acestea evolueaza.
Intentia expusa de Consiliul Concurentei a starnit suparare in randul distribuitorilor, care isi vad diminuat astfel profitul garantat
Autoritatatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a decis ca pentru 2015 sa le reduca rata reglementata a rentabilitatii de la 8,5% la 7,7%. Imediat, reprezentantii distribuitorilor au reactionat amenintand cu instanta. Mai mult, ameninta ca vor mai taia din investitii.
NOTA: Nicio institutie a statului (ANRE, Ministerul Economiei) nu a demonstrat pana acum ca investitiile care trebuiau facute de companiile de distributie dupa privatizare chiar au fost facute. De altfel, chiar un referat al procurorilor DNA a realizat anul trecut cu ocazia inceperii urmaririi penale a unor angajati de la ENEL si ANRE arata ca ENEL MUNTENIA SUD nu a respectat obligatiile de investitii, cu acordul tacit al autoritatilor romane din cadrul A.N.R.E., investitiile partiale raportate fiind acceptate, fara procedurile de verificare si control din partea reprezentantilor ANRE, in schimbul unor sume de bani date cu titlu de mita persoanelor din comisiile de control si receptie.
Neasumarea obligatiilor de investitii a fost constatata in anul 2012 de Curtea de Conturi a Romaniei.
La nivelul Romaniei exista 8 zone de distributie (Transilvania Nord, Transilvania Sud, Moldova, Muntenia Nord, Muntenia Sud, Dobrogea, Oltenia si Banat), corespunzatoare celor 8 zone de monopol natural, pentru care ministerul de resort a incredintat contracte de concesiune a serviciului de distributie a energiei electrice (in fiecare dintre aceste zone desfasurandu-si activitatea cate un operator principal de distributie)
Conform datelor furnizate de ANRE, la nivelul anului 2012, Electrica Distributie Transilvania Nord deservea un numar de 1.181.335 utilizatori, Electrica Distributie Transilvania Sud un numar de 1.078.222 utilizatori, iar Electrica Distributie Muntenia Nord un numar de 1.259.147 utilizatori. SC Enel Distributie Banat SA asigura distributia de energie electrica unui numar de 863.037 utilizatori, SC Enel Distributie Dobrogea SA unui numar de 615.740 utilizatori, iar SC Enel Distributie Muntenia SA presta serviciul de distributie pentru un numar de 1.160.925 utilizatori (date ANRE). In 2012, E.ON Moldova Distributie SA presta serviciul de distributie pentru 1.412.529 utilizatori, SC CEZ Distributie SA (Oltenia) pentru 1.397.588 utilizatori.
