Efectele pandemiei provocate de Covid-19 și restricțiile actuale din China datorate acesteia, care au întrerupt lanțurile de aprovizionare la nivel mondial, invadarea Ucrainei de către Rusia, creșterea prețurilor la materiile prime, în primul rând a celor la combustibili, sunt tot atâtea motive ce au produs majorarea inflației la nivel global.
Băncile centrale au fost obligate să majoreze dobânzile cu scopul de a frâna inflația, care a atins în multe țări maxime ale ultimilor zeci de ani.
Săptămâna trecută, banca centrală a Poloniei a majorat rata de referință cu 0,75% la 5,25%, maxim al ultimilor 14 ani, după ce inflația a crescut în aprilie la 12,3%. La rândul ei, Banca Cehiei a crescut dobânda de politică monetară la 5,75%, cel mai ridicat nivel începând cu 1999.
Nu doar băncile din regiune au majorat dobânda. Miercuri, Rezerva Federală americană a ridicat rata de referință cu 0,5% la 0,75-1%, cea mai mare creștere din ultimele două decenii, pentru a contracara inflația care se află la un maxim ultimilor 40 de ani.
Joi, a fost rândul Băncii Angliei care a ridicat dobânda cu 0,25% la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, după ce inflația a urcat la 7%, maxim al ultimilor 30 de ani, iar oficialii băncii anticipează atingerea unui vârf de circa 10%.
Marțea aceasta va veni rândul Băncii Naționale de a majora dobânda sa de politică monetară, care se situează în prezent la 3%, față de 1,75%, la sfârșitul anului trecut. Analiștii se întreabă cât de agresivă va fi creșterea, 0,5 sau 0,75%, în așa fel încât să tempereze inflația, care se anticipează că va atinge în iunie un vârf de 12%, dar și să permită băncilor comerciale să crediteze economia pentru a asigura evitarea intrării în recesiune.
Pe acest fond, dobânzile interbancare au preluat tendințele la nivel mondial și au crescut rapid, ducând indicii ROBOR la valori care se mai înregistrau în urmă cu 9 ani.
La finalul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,16 la 5,20%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,28 la 5,31%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 5,36 la 5,39%.
Cursul euro s-a apropiat de recordul de 4,9495 lei, atins în septembrie trecut, și a urcat de la 4,9469 la 4,9490 lei, în ședința de vineri când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,946-4,952 lei. Seara, după închiderea pieței locale, cotațiile au coborât până la 4,942 lei.
După creșterea de joi la 1,0642 dolari, după declarația de miercuri a președintelui Fed, Jerome Powell, conform căruia creșterea dobânzilor nu va fi una foarte agresivă, moneda unică a scăzut la finalul perioadei la 1,0483 dolari, aproape de minimul ultimilor cinci ani, după ce oficiali ai BCE au afirmat că dobânda va fi majorată în partea a doua a celui de al treilea trimestru.
Aceste mișcări au făcut ca media dolarului american să atingă marți un nou record de 4,7077 lei, pentru ca la finalul săptămânii trecute cursul să fie stabilit la 4,6812 lei.
Media francului elvețian a scăzut de la 4,8314 la 4,7529 lei iar cea a lirei sterline de la 5,9101 la 5,7768 lei.
Interesul pentru criptomonede s-a redus semnificativ, iar bitcoin a scăzut duminică dimineață la 34.280-35.490 dolari iar ether la 2.523-2.640 dolari.
Radu GEORGESCU
