Chiar dacă BCE a stabilit de mai multe ori o cotație de peste 4,95 lei/euro, depășirea acestui prag în piața locală pare a fi lăsată pentru anul viitor.
În schimb, reglajele realizate de BNR în piața monetară, cu scopul de a proteja leul, au împins indicii ROBOR la valori care se mai înregistrau în martie trecut.
Fluctuațiile cursului euro s-au rezumat la 4,9488-4,9491 lei iar tranzacțiile zilnice s-au efectuat în culoarul 4,947-4,952 lei. Pe segmentul asiatic al pieței internaționale extremele au fost un minim de 4,944 lei și un maxim de 4,956 lei.
Membrii CFA România care au participat la sondajul efectuat în noiembrie, anticipează pentru luna mai o valoare medie a euro de 5,0517 lei, respectiv una de 5,1145 lei pentru noiembrie viitor.
Cu o inflație cu aproape trei ori mai mare decât ținta de inflație a BNR (2,5% +/- un punct procentual), indicii ROBOR au intrat, de la începutul lui septembrie, pe o pantă ascendentă, care vor pune o și mai mare presiune la returnarea creditelor.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,89%, la începutul săptămânii, la 2,98% la finalul ei.
Potrivit ultimului sondaj amintit al CFA România, estimarea pentru orizontul de 12 luni în cazul indicelui ROBOR la 3 luni este de 3,22%.
Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 3,06 la 3,13%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a sărit de la 3,13 la 3,20%.
Parcursul de anul viitor al leului va fi influențat extern de evoluția pandemiei, de repararea lanțurilor de aprovizionare și de reducerea prețurilor la materiile prime. Reducerea deficitului de cont și a celui comercial sunt principalii factori locali care pot reduce presiunea pe leu. Pentru a contracara efectele lor negative, BNR va majora, conform analiștilor, nivelul dobânzii cheie de trei ori în cursul lui 2022, mizând pe atragerea la timp a sumelor din PNRR.
La sfârșitul săptămânii, a fost adoptat bugetul de stat pentru 2022. Acesta a fost construit pornind de la o creștere a PIB cu 4,6% și o inflație medie anuală de 6,5%, respectiv un raport un deficit bugetar/PIB de 5,84%.
Revenirea în rândul investitorilor a apetitului pentru risc, după ce datele privind efectele variantei Omicron sunt mai optimiste decât se așteptau, au redus cererea de monedă americană, considerată drept un „refugiu”.
Euro s-a apreciat de la 1,1235 dolari, minim atins luni, la 1,1344 dolari, maxim înregistrat vineri, astfel că media dolarului a scăzut de la 4,3917 la 4,3655 lei.
Cursul francului elvețian a fluctuat între 4,7456 și 4,7590 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,7589 lei.
Creșterea apetitului pentru risc a impulsionat lira sterlină, care a depășit pragul de 1,1850 euro, astfel că media ei a urcat de la 4,7952 la 4,8513 lei.
La sfârșitul săptămânii, metalul galben fluctua între 1.805 și 1.811 dolari, astfel că prețul gramului de aur calculat de BNR a scăzut de la 253,5698 la 253,2841 lei.
Ca de obicei, lipsa investitorilor instituționali din piață produce creșterea criptomonedelor. Bitcoin s-a apropiat sâmbătă seară de 52.000 dolari, dar a alunecat duminică dimineață la 49.670-50.700 dolari.
Analiza cuprinde perioada 20-24 decembrie.
Radu GEORGESCU
