Una din cele mai riscande decizii ale guvernului a fost adoptata prin Ordonanta nr. 9 – document care a trecut neobservat in scandalul Ordonantelor pe Justitie. Potrivit documentului, sunt suspendate pentru un an prevederi din Legea Finantelor publice.
Efectele suspendarii acestor articole: autoritatile – centrale si locale, pot angaja credite fara plafonul maxim la care le constrange Legea pentru prudenta si pot schimba destinatia banilor.
Astfe, alte doua ordonante la fel de riscante isi produc efectul, fara ca presedintele, opozitia parlamentara sau publicul sa protesteze, este vorba de:
OUG 9/2017 care, printre altele, suspenda pana pe 1 ianuarie 2018 o serie de articole din Legea finantelor publice
si de OUG prin care guvernul aloca 30 de miliarde de lei (6,6 miliarde de euro), sub forma de credite angajament, Programului National de Dezvoltare Locala (PNDL)
Asadar, in premiera, Guvernul Grindeanu ia decizia de a suspenda vreme de aproape un an cateva articole din Legea finantelor publice.
Articolele suspendate:
Art.4 (1) Legea bugetara anuala prevede şi autorizeaza, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementari specifice exerciţiului bugetar.
(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevazute la art. 1 alin. (2), in cadrul carora se angajeaza, se ordonanţeaza şi se efectueaza plaţi, reprezinta limite maxime care nu pot fi depaşite.
(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai in limita creditelor bugetare aprobate.
(4) Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri decat cele aprobate atrag raspunderea celor vinovaţi, in condiţiile legii.
Efectele:
A:
Guvernul suspenda in 2017 limita maxima de cheltuieli.
Permite utilizarea creditelor in alte scopuri decat cel aprobat, fara raspunderea celui vinovat.
B:
Art.26 Legile bugetare cuprind:
lit.b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizarile conţinute in legi specifice, in structura funcţionala şi economica a acestora;
Cu alte cuvinte, se pot angaja credite si fara autorizarile continute de legi specifice.
C:
Art. 28 Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor se elaboreaza de catre Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, pe baza:
e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;
Cu alte cuvinte, nu mai este nevoie de detalierea cheltuielilor pentru ca Guvernul sa aprobe proiectul de buget.
D:
Art. 36 (1) Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe parţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, dupa caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale.
(2) Estimarile pentru urmatorii 3 ani reprezinta informaţii privind necesarul de finanţare pe termen mediu şi nu vor face obiectul autorizarii pentru anii bugetari respectivi.
Art. 57. Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:
b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plaţi efectuate.
In replica, Ministerul Finantelor Publice anunta ca doua amendamente la Legea bugetului au rezolvat situatia.
„Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.9/2017 respecta intocmai exigentele celor doua legi mentionate anterior si suspenda doar obligatia de evidentiere formala a creditelor de angajament aferente programelor anuale. Trebuie precizat faptul ca atat bugetul pentru 2016, elaborat de guvernul trecut, cat si bugetul pentru anul 2017, au fost redactate in aceste conditii”, a transmis Ministerul Finantelor Publice un raspuns pentru cursdeguvernare.ro.
Pentru asigurarea derularii in bune conditii a contractelor multianuale pentru realizarea obiectivelor de investitii in infrastructura, comisiile reunite au adoptat urmatorul amendament: ”Pentru anul 2017, angajarea cheltuielilor pentru finantarea actiunilor anuale se face in limita creditelor bugetare aprobate, cu exceptia actiunilor pentru care prezenta lege prevede distinct credite de angajament”.
De asemenea, pentru clarificarea prevederilor specifice legilor bugetare si pentru eliminarea oricarei posibilitati de interpretare, comisiile reunite au adoptat urmatorul amendament, care precizeaza in mod expres ca se mentine raspunderea in fata legii pentru cheltuirea banului public: ”In anul 2017 prevederile alineatelor (1), (2), (3) si (4) ale Art. 4 din Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica de catre toate institutiile si autoritatile publice”.
In cadrul dezbaterilor, reprezentantii Ministerului Finantelor Publice au sustinut amendarea proiectului Legii bugetului de stat cu cele doua amendamente.
Cui foloseste suspendarea unor articole din Legea finantelor Publice: in primul rand vicepremierului Sevil Shhaideh, al carui minister este beneficiar a 30 de miliarde de lei – „credite de angajament” pentru PNDL-ul inventat de Liviu Dragnea.
Finanţarea proiectelor din PNDL urmeaza trasee birocratice pe care se poate pierde urma celor care sunt prevazute in proiectul de buget pe 2017 al Ministerului Dezvoltarii Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).
PNDL este un program multi-anual de investitii, care cuprinde oficial 9.500 de obiective, de la drumuri şi reţele locale de alimentare cu apa, pana la creşe.
In ciuda caracterului multi-anual, toate cele 30 de miliarde de lei sunt alocate pentru 2017 in „Sinteza politicilor si a programelor bugetare finantate prin buget”, la capitolul PNDL.
Repartizarea banilor este la discretia ministrului Dezvoltarii Regionale, potrivit OUG nr. 6/2017, emisa imediat dupa investitura Guvernului Grindeanu, in 18 ianuarie, ordonanta care modifica Legea 89/2015, respectiv OUG 28/2013, de aprobare a PNDL.
Vicepremierului Sevil Shhaideh, care detine si portofoliul MDRAPFE, este fina lui Liviu Dragnea.
