În ciuda politicii haotice a guvernului, România a reuşit să rămână una dintre performerele economice ale Uniunii Europene, evoluţie reflectată şi de stabilitatea cursului euro/leu.
Prima și ultima medie ale anului trecut au fost de 4,9474 lei/euro, evoluție ce poate fi comparată drept o declarație de intenție a BNR, că va continua să urmărească cu atenție cursul, folosit drept una din principalele pârghii antiinflaționiste. În regiune, moneda poloneză, care a atins în 11 octombrie un minim istoric de 4,8711 zloți/euro, s-a depreciat cu peste 2,2% iar cea maghiară a pierdut aproape 9%, după recordul negativ de 432,94 forinți/euro înregistrat în 13 octombrie.
Tranzacțiile de vineri din piața locală s-au rezumat la culoarul 4,945-4,95 lei, cu închiderea la 4,95 lei, pentru ca seara, peste Ocean, să fie atins un minim de 4,94 lei.
Presiunea pe curs se va menține, în condițiile în care deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut în primele opt luni la 23,038 miliarde euro, față de 14,320 miliarde euro în perioada similară din 2021.
Pentru a stopa orice fel de tentativă de speculare a leului, BNR avea la dispoziție la sfârșitul lui noiembrie o rezervă valutară de circa 46 miliarde euro, cea internațională (inclusiv aur) fiind de peste 51 miliarde euro. Totodată, ea se poate împrumuta până la data de 15 ianuarie 2024, cu până la 4,5 miliarde euro de la BCE.
Conform unei analize a Băncii Transilvania, exporturile vor decelera în 2023 la 9,2%, față de 12,5% în 2021, în timp ce majorarea importurilor va fi de 10,4% comparativ cu 14,6% în urmă cu doi ani. În privința dinamicii PIB-ului, cei de la Banca Transilvania anticipează o frânare de la 5,1% în 2021 la 2,4%, urmând ca în 2024 economia să crească cu 3,7%. În schimb, analiştii CFA România estimează pentru acest an o încetinire a avansului economic la 1,6%.
Indicii ROBOR au închis anul pe scădere, semn că la ședința BNR din 10 ianuarie majorarea dobânzii de referință nu va fi mai mare de 0,50 puncte de bază. Măsura va reuși să tempereze inflația și să faciliteze creditarea, într-un an în care zona euro, principalul partener economic al României, riscă să intre în recesiune.
În ciuda evoluției descendente, indicii ROBOR se află la maxime ale ultimilor aproape 13 ani. În ultima şedinţă din 2022, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,60 la 7,57%, minim care nu a mai fost atins de la sfârşitul lui iulie. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 7,83 la 7,81%, minim al ultimelor cinci luni. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a încheiat anul la 8,09%, după o „haltă” de două săptămâni la 8,10%.
Euro a scăzut de la 1,14 dolari la aproape 0,95 dolari, și a închis anul la 1,0704 dolari, semn că Rezerva Federală preferă un dolar mai slab în 2023, care să stimuleze economia. În piața locală, moneda americană a atins un record de 5,1794 lei, în 28 septembrie, față de 4,3559 lei, la începutul anului, pe care l-a încheiat la 4,6346 lei.
Recordul istoric atins de francul elvețian a fost de 5,2155 lei, în 28 septembrie, media de la finalul anului trecut fiind de 5,0289 lei.
Lira sterlină a crescut în 7 martie la un maxim de 6,0112 lei și a încheiat 2022 la 5,5878 lei, în condițiile în care economia Regatului Unit a intrat deja în recesiune.
Gramul de aur a atins recordul de 293,9846 lei, în 7 martie, după un început de an la 255,7583 lei. Prețul de la sfârșitul lui 2022 a fost stabilit de BNR la 270,6553 lei, însă metalul galben a închis anul pe creștere la 1.825 dolari, investitorii căutând plasamente sigure.
Radu GEORGESCU
