Euro a scăzut de la începutul anului cu aproape 1,3%

Săptămâna trecută, leul a avut o evoluție apreciativă față de principalele valute, la care au contribuit atât factori locali, cât și externi.

„Foamea” mare de lei a Trezoreriei, care s-a împrumutat miercurea trecută cu 1,3 miliarde lei pentru a acoperi cheltuielile populiste ale guvernului și datoriile mai vechi, au stimulat intrările de capitaluri străine interesate să obțină randamente cât mai mari.

Pe de altă parte, companiile au vândut valută pentru a-și achita taxele și impozitele la bugetul de stat.

Pe plan extern, s-a menținut apetitul pentru risc, investitorii mizând pe încetinirea ritmului de creștere a ratei de referințe de către Rezerva Federală americană, ceea ce reduce cererea de dolari.

Cursul euro a scăzut de la 4,9198 lei, la începutul săptămânii, la minimul ultimelor trei luni de 4,8858 lei. Vineri, cursul a crescut la 4,8922 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,874-4,899 lei, cu închiderea la 4,898 lei.

De la începutul anului media monedei unice a pierdut circa 1,3%.

Comisia Națională de Prognoză a prezentat joi Prognoza sa de Iarnă, care anticipează pentru 2023 un curs mediu al euro de 4,94 lei. În schimb, sondajul realizat în decembrie de CFA România în rândul membrilor săi și publicat tot joi, prognozează o evoluție depreciativă pentru cursul euro/leu. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0080 lei/euro, iar pentru cel de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0636 lei/euro.

Indicii ROBOR au avut o evoluție descendentă, în ton cu menținerea lichidității din piață la un nivel optim, după ce BNR a renunțat la controlul ferm a acesteia. Un alt factor este reprezentat de evidențierea unei tendințe de scădere a prețurilor, reflectată și de CNP care indică o inflație de 8% pentru sfârșitul anului și o medie anuală de 10,8%.

La sfârșitul săptămânii, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,25% la minimul ultimei jumătăți de an de 7,23%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,54%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie 2022, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,90 la 7,89%.

Săptămâna aceasta se vor desfășura ședințele de politică monetară ale Fed, de la care analiștii așteaptă o majorare cu 0,25% a ratei de referință, respectiv a BCE, care ar urma să aducă o creștere a dobânzii de jumătate de punct procentual.

Aceste perspective au făcut ca euro să se aprecieze joi la 1,0929 dolari, minimul ultimelor nouă luni, pentru ca a doua zi marcările de profit să coboare cotațiile la 1,0838-1,09 dolari. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5132 la 4,4803 lei și a fost stabilit vineri la  4,4928 lei.

Francul elvețian s-a menținut la paritatea cu euro iar media lui a fluctuat între 4,8787 și 4,9102 lei. În cazul lirei sterline, după o scădere a 5,5473 lei, săptămâna s-a încheiat cu un curs de 5,5612 lei.

Uncia a încheiat perioada la 1.920-1.934 dolari ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să scadă la 278,5647 lei.

Bitcoin a urcat miercuri la aproape 23.800 dolari și fluctua duminică dimineață între 22.985 și 23.563 dolari, în timp ce ether se mișca în culoarul 1.569-1.620 dolari.

Radu GEORGESCU