Leul a avut in intervalul analizat o evolutie mai calma decat in saptamanile precedente, volatilitatea fata de euro fiind una redusa.
Cursul euro a atins un maxim de 4,5698 lei, pentru ca la sfarsitul perioadei el sa scada la 4,5611 lei, intr-o sedinta in care tranzactiile s-au realizat intre 4,56 si 4,568 lei, cu inchiderea in jurul cotatiei de 4,5610 lei.
Intarirea leului s-a datorat scaderii aversiunii fata de risc de pe pietele internationale dar si mentinerii interesului pentru titlurile de stat romanesti cu scadente mai indepartate.
La finalul perioadei, Finantele au reusit sa plaseze bonuri cu scadenta in decembrie 2022 in valoare de 808 milioane lei, la un randament mediu anual de 2,81%. Oferta bancilor a fost aproape dubla, semn ca exista un interes mare din partea strainilor, care vad in statul roman un bun platnic.
Insa, criticile aduse guvernului Grindeanu, venite chiar din partea liderilor PSD, pot crea, in orice moment, factori de presiune asupra leului, care este deja fragilizat de politicile salariale si fiscale foarte laxe. De altfel, Comisia Europeana cat si FMI atentioneaza constant asupra faptului ca deficitul bugetar va depasi pragul critic de 3%, ceea ce va aduce sanctiuni din partea CE.
Dupa o scadere la 4,0528 lei, aproape de minimul ultimelor sapte luni, cursul dolarului american a incheiat perioada la 4,0795 lei, cand cotatiile din piata valutara au fluctuat intre 4,064 si 4,087 lei.
Media monedei elvetiene a scazut de la 4,2095 la 4,1974 lei, in timp ce cotatiile ei de pe pietele internationale s-au miscat intre 1,084 si 1,088 franci/euro.
Perechea euro/dolar a crescut la inceputul perioadei la 1,1284 dolari, maxim care mai era atins in noiembrie trecut, dupa anuntarea victoriei lui Donald Trump la presedentia SUA. La finalul ei, cotatiile au scazut la 1,1166-1.1237 dolari, astfel ca pietele americane s-au inchis la 1,1195 dolari.
Usoara scadere s-a datorat previziunilor BCE asupra inflatiei din zona euro care ar urma sa isi incetineasca ritmul de crestere, ceea ce va mentine dobanzile aproape de 0%. O astfel de politica este in contradictie cu cea a Rezervei Federale americane, care este asteptata sa majoreze dobanda-cheie, la intalnirea Comitetului sau de politica monetara care se va desfasura intre 13 si 14 iunie.
Ramane de vazut cat de mult a inglobat piata asteptata majorare a dobanzii, avand in vedere ca o astfel de masura ar trebui sa determine o crestere a cererii de dolari. Moneda americana este fragilizata, insa, de numeroasele scandaluri politice si nu numai din jurul presedintelui Trump dar si de lipsa punerii in practica a promiselor reforme economice din campania electorala.
Analiza cuprinde perioada 5-9 iunie.
Radu Georgescu
