Prin noua politică agricolă comună, obținerea ajutoarelor europene,a subvențiilor nu va mai fi o competiție de hârtii pentru fermierii, crescătorii români de animale.
Ministrul agriculturii, Adrian Chenoiu, a anunțat că, începând cu anul 2023, când va demara o noup politică agricolă comună, va conta foarte mult performanța și absolut deloc respectarea unor criterii stabilite de unii funcționari.
Subvenționarea fermierilor, crescătorilor de animale din bani europeni nu va mai fi o competiție de hârtii, ca până acum.
„Până la urmă, banii europeni, toți cei care-i utilizează și care vor să-i acceseze trebuie să înțeleagă că, în primul rând, sunt bani naționali, pentru că statul este garantul investiției respective. Și aici, iarăși am schimbat abordarea. În Planul Național Strategic viitor (2023-2027, n.r.) nu vom mai avea o competiție de hârtii. Până acum, proiectele europene însemnau să îndeplinești niște criterii puse de anumiți funcționari, de multe ori anapoda. Acum, indicatorii de performanță economică și viabilitatea investiției vor fi cei care vor prima. Asta înseamnă că statul vine să investească într-o companie, într-o investiție care arată că va fi viabilă. Până acum indicatorii tehnico-economici ai unei investiții nu erau atât de importanți ca îndeplinirea criteriilor puse în regulamentele europene sau în ghidurile de finanțare. Am schimbat și aici abordarea, ce trebuie să avem în vedere”, a spus ministrul agriculturi Adrian Chesnoiu la TVR1.
Acesta a mai spus că fermierii, crescătorii de animale vor fi stimulați să se asocieze. Subvențiile sunt doar o compensație a pierderilor suferite ca urmare a respectării regulilor impuse de legislația europeană, nu însă și o soluție pentru viitor.
„Ultimii 30 de ani de zile ne-am orientat și ne-am uitat doar pe bucăți individuale. Ce fac eu la nivel de fermă, ce venituri obțin, cum îmi merge mie? Imaginea ministerului, care este rolul unei autorități publice centrale? Să vină cu strategii și politici publice în domeniu care să dea o direcție de dezvoltare unui sector, astfel încât să-și atingă potențialul maxim. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Și putem face o analiză pe toate sectoarele de activitate din agricultură. Ce le spun fermierilor și ceea ce trebuie să facem, pentru că ați spus de subvenții.
Subvenția reprezintă o compensare a pierderilor de venit pe care fermierul le suportă ca urmare a faptului că avem anumite condiționalități impuse de legislația europeană. Deci, Uniunea Europeană vine și-ți impune niște reguli, nu ai voie aia, nu ai voie aia, și se plătesc niște compensații ale pierderilor de venit ca urmare a respectării acestor reguli. Contextul regional ne-a dat prilejul să vedem diferența între agriculturile din Europa, din Uniunea Europeană, și ce se întâmplă în Ucraina sau în Rusia, unde nu există norme, unde nu sunt reglementări care trebuie să fie prietenoase cu mediul, nu se impun anumite tehnologii, nu sunt anumite obiective ambițioase de integrare a activității agricole primare cu protejarea mediului înconjurător și sustenabilitate. Și atunci, Uniunea Europeană acordă acești bani pentru a subvenționa pierderile fermierilor. Evident că lucrul acesta (subvențiile, n.r.) nu va fi suficient în viitor.
Și vedem ceea ce se întâmplă astăzi. În momentul în care noi facem materie primă și importăm produse cu valoare adăugată finită dezechilibrele de venituri ale fermierilor sunt mari. Și vă dau doar un exemplu. În România, se produce plusvaloare 375 de euro pe hectarul de suprafață agricolă, în Olanda, 18.000 de euro. Or, diferența aceasta este una uriașă și se vede și-n PIB-ul țării, se vede și-n nivelul de trai al cetățenilor, iar într-un domeniu strategic și vital, cum este agricultura, schimbarea trebuie să fie la 180 de grade.
De aceea în Planul Național Strategic viitor, am venit cu acea direcție de acțiune prin care să schimbăm lucrurile. Să-i stimulăm pe fermieri prin asociere, grupuri de producători, organizații de producători, prin cooperative, să se asocieze, să-și pună în comun materia primă obținută și să investească în fabrici de procesare. Pentru că ar fi foarte ușor, spre exemplu, pentru cei care produc cereale să investească fie într-un FNC, să investească fie într-o fabrică de pâine precoaptă, pentru că la nivel global, după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, lucrurile s-au schimbat și se vor schimba și ne vor impacta zeci de ani de acum încolo”, a mai spus Adrian Chesnoiu.
