Miercurea trecută, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR unde s-a decis menținerea ratei de referință la 7%/an și a ratei lombard la 8%/an, respectiv a celei de depozit la 6%/an.
Piața anticipează scăderea inflației, în ton cu previziunile BNR. Primul pas a fost făcut în aprilie, când indicele prețurilor de consum a alunecat la 11,23%, de la 14,53% în martie, conform datelor prezentate de INS.
Vineri, guvernatorul BNR a prezentat Raportul asupra Inflației. Documentul prognozează pentru finalul anului o scădere a inflației la 7,1%, față de estimarea de 11,2% făcută în noiembrie trecut. Pentru sfârşitul lui 2024 se estimează o decelerare la 4,2% iar pentru martie 2025 o reducere până la 3,9%.
Raportul rămâne prudent în privința evoluțiilor interne, „având în vedere calendarul electoral extrem de încărcat din anul 2024”.
În opinia guvernatorului BNR, „vom avea creştere economică, probabil în jur de trei la sută anul ăsta şi reducere substanţială a inflaţiei”. În privința riscurilor, acesta a observat două categorii „lucrând în sensul unei eventuale creşteri a ratei inflaţiei. Primul – piaţa muncii. Uitându-te la mediul social, cel politic, probabil că vom asista şi în România la o accentuare a revendicărilor salariale, vedem în ce măsură pot să fie temperate şi să rămână într-o zonă rezonabilă şi pe piaţa externă. Nu ştiu dacă minunea aceasta cu OPEC-ul şi cu preţurile la ţiţei va dura”.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,65 la 6,64%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,79 la 6,78%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 7,01%, valoare stabilită joi.
Cursul euro a scăzut marți la un minim al ultimelor două luni de 4,9202 lei. Tendința s-a inversat apoi, în condițiile reducerii ofertei locale de valută și a schimbării percepției asupra riscului pe piețele internaționale. La sfârșitul intervalului, cotațiile au crescut la 4,929-4,937 lei, iar media a urcat la 4,9324 lei.
Euro a scăzut de la 1,1054 dolari, la începutul săptămânii, la 1,0848-1,0936 dolari, la sfârșitul ei, când piețele americane au închis la 1,0850 dolari. Aceasta a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,4634 la 4,5226 lei.
Dolarul și-a recuperat statutul de „monedă refugiu”, în condițiile lipsei unui acord între Casa Albă și majoritatea republicană din Congres în privința ridicării plafonului de îndatorare a Trezoreriei, dar și a scăderii în această lună a indicelui de încredere al consumatorilor americani măsurat de Universitatea din Michigan la 57,7 puncte.
Moneda elvețiană s-a apreciat la 0,972-0,977 franci/euro, iar cursul a crescut vineri la 5,0612 lei, maxim al ultimelor 7 luni.
Media lirei sterline a crescut joi la 5,6771 lei, după ce Banca Angliei a majorat dobânda de politică monetară cu 0,25% la 4,50%, cel mai ridicat nivel începând cu octombrie 2008, dar a încheiat intervalul la 5,6616 lei.
Prețul gramului de aur a crescut joi la 294,0185 lei dar a scăzut a doua zi la 291,1368 lei, urmare a scăderii unciei la 2.002-2.021 dolari.
Revenirea pe creștere a monedei americane a pus presiune pe criptomonede, care s-au depreciat cu rapiditate. Bitcoin a scăzut la sfârșitul săptămânii sub 26.000 dolari iar ether a alunecat sub pragul de 2.750 dolari.
Radu Georgescu
