Săptămâna trecută, dobânzile interbancare și-au accelerat scădere, cele la 12 luni apropiindu-se de pragul de 7% care este egal cu dobânda de politică monetară a BNR.
Evoluția poate fi pusă pe seama pe schimbării politicii monetare a băncii centrale care a renunțat de mai multe luni să sterilizeze excesul de lei din piață. Totodată, inflația a intrat pe o pantă descendentă iar BNR estimează o scădere la 7% în ultima parte a acestui an.
Cantitatea mare de lei din piață asigură o scădere a dobânzilor plătite de Trezorerie atunci când se împrumută, cu sume mai mari decât țintele propuse la deschiderea licitațiilor. Finanțele au atras 833,8 milioane lei cu scadența în octombrie 2028 și alte 854 milioane lei scadente în septembrie 2032, la randamente medii anuale de 7,15%, respectiv 7,32%.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,78%, la începutul săptămânii, la 6,71% la sfârșitul ei, nou minim al ultimelor 10 luni.
Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,97% la 6,86%, valoare înregistrată vineri. La rândul său indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, care se afla lunea trecută la 7,32% a coborât la sfârșitul săptămânii la 7,12%.
O analiză a Băncii Transilvania arată că printre factorii de risc pentru evoluția sectorului bancar pe termen scurt se află: „climatul macro-financiar internațional (inclusiv turbulențele din sectoarele bancar american și elvețian) cu impact la nivelul percepției de risc, mix-ul intern de politici economice, tensiunile geo-politice și modificările climatice”.
În ceea ce privește perspectivele economice, nivelul consumului intern privat dă semne de decelerare, conform indicatorului Comisiei Europene care măsoară încrederea în comerțul cu amănuntul ce a atins minimul ultimului an, în timp ce încrederea în economie s-a deteriorat în aprilie.
Cursul euro a fluctuat în culoarul 4,9293-4,9439 lei, fiind influențat de cererea locală de valută și de nivelul extern al aversiunii față de risc.
Vineri, piața s-a deschis la 4,938-4,94 lei iar cotațiile au intrat apoi pe o pantă descendentă până la 4,929 lei, ceea ce a făcut ca media să alunece la 4,9353 lei.
Euro a crescut marți la 1,1067 dolari, maximul ultimului an. Vineri, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 1,0963-1,1045 dolari iar piața americană s-a închis la 1,1015 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,4704 la 4,4915 lei.
Stabilitatea perechii s-a datorat faptului că investitorii așteaptă ședința de politică monetară a Fed, care se va desfășura miercuri și joi, în timp ce sistemul bancar american se confruntă cu falimentul băncii regionale First Republic, după ce acțiunile acesteia au scăzut cu peste 90% în acest an.
Moneda elvețiană a fluctuat în culoarul 0,978-0,987 franci/euro iar media s-a mișcat în culoarul 5,0128-5,0447 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,0133 lei. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,5661 lei, la începutul săptămânii, la 5,5968 lei, la sfârșitul ei.
Metalul galben a fluctuat pe parcursul săptămânii în apropierea pragului de 2.000 dolari, iar la sfârșitul ei a fluctuat între 1.980 și 1.994 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să fie stabilit la 286,4296 lei.
Radu GEORGESCU
