Proiectul de buget de stat dezamageste, din nou, in ceea ce priveste banii alocati pentru investitii, in special in infrastructura. Pentru 2016, sumele alocate nu numai ca nu se suplimenteaza, dar chiar se reduc fata de 2015.
Chiar daca cheltuielile cu investitiile cuprinse in bugetul pentru 2016 vor reprezenta 5,1% din PIB, adica 37,7 miliarde de lei, cu peste 4 miliarde lei mai mult decat alocarile din acest an, pentru infrastructura sumele sunt diminuate.
Ministerul Transporturilor va avea, anul viitor, un buget total de 11,86 miliarde de lei, cu 7,65% mai putin decat in 2015, cand au fost alocate 12,84 miliarde de lei. Partea si mai proasta este ca acesti bani nici macar nu merg in infrastructura, avand in vedere ca toate cheltuielile de capital la nivelul ministerului se reduc cu 98,92% in 2016 fata de 2015, de la 838 de milioane de lei la 9 milioane de lei. „Sunt dezamagit, pentru ca banii prevazuti pentru infrastructura se duc in zona de dotari. Daca s-ar duce in infrastructura, s-ar duce in constructii“, a declarat Mihai Rohan, presedintele patronatului din constructii CIROM.
Proiectele continua doar cat sa nu fie oprite
La anuntarea proiectului de buget, ministrul finantelor publice, Anca Dragu, a justificat alocarea redusa pentru Transporturi, in general, si pentru infrastructura, in special, prin faptul ca alocarile din anii anteriori nu au fost utilizate corespunzator.
Ulterior, dupa ce presa a semnalat aceasta situatie, Guvernul Ciolos a decis ca in functie de evolutia proiectelor sa suplimenteze, prin rectificare bugetara, fondurile pentru Transporturi cu 2 miliarde de lei, conform ministrului de resort Dan Costescu. „Acel fond de rezerva este pastrat intr-o zona speciala la Guvern. Eu consider o metoda foarte buna pentru ca nu mai aloci bani de la inceput. Constructorii considera ca li se cuvine, sefii de proiect din interiorul companiilor considera ca sunt stapanii lor… Nu! Va fi o competitie. Proiectele incep cu mai putin. (…) Acesta este un motor foarte bun de motivare si a constructorilor si a personalului“, a spus Costescu.
„Bugetele care au fost alocate pentru proiectele mari de infrastructura, si pe rutiera si pe CFR, sunt insuficiente pentru proiectele mari cu finantare europeana: autostrazile Lugoj-Deva, Sebes-Turda si lucrarile mari pe caile ferate. Solutia care a fost gasita pentru moment este de a permite plati dincolo de alocarea bugetara, deci conform graficelor de executie, ca sa nu se blocheze proiectele. In plus, avem angajamentul politic ferm al premerului de a aloca toate sumele necesare pentru aceste proiecte“, a mai spus Catalin Drula, director executiv al Asociatiei Pro Infrastructura.
In cadrul proiectului de buget pe 2016, autostrada A1 Lugoj – Deva a primit circa 348 de milioane de lei, in timp ce A10 Sebes – Turda a primit o alocare de doar 247 de milioane de lei, insa sumele sunt considerate insuficiente de catre sprecialistii in infrastructura.
„Este inacceptabil. Aceste proiecte in stadiu avansat la care se lucreaza in plin nu pot fi oprite din pix! Daca chiar nu avem bani suficienti, mai bine nu incepem alte proiecte noi, de care oricum nu avem neaparat nevoie si ii redirectionam catre acestea importante“, spunea directorul Asociatiei Pro Infrastructura.
Pentru proiectul Sebes-Turda faza a II-a a proiectului (care ar trebui construita in cea mai mare parte in 2016) este in valoare de 1640 mil lei, dar alocarea pe 2016 este de numai 247 mil lei (din care de la buget doar 134 mil), scria Drula pe o retea de socializare anterior intalnirii cu premierul Dacian Ciolos, care l-a asigurat ca proiectele in derulare vor fi continuate, guvernul urmand sa aloce bani in functie de evolutia lucrarilor.
„Ideal ar fi sa existe finantare pentru tot, dar daca nu exista, nu putem sugruma proiectele pe finantare europeana, doar pentru ca cineva are o obsesie cu autostrada Transilvania (fosta Bechtel) si altcineva cu Valea Prahovei“, mai scria Drula pe Facebook.
Banii se duc pe salarii
Infrastructura a fost sacrificata si in 2016, in conditiile in care, totusi, deficitul bugetar a fost stabilit aproape de limita superioara acceptata de Comisia Europeana, de 3% din PIB (2,95% din PIB). Ministrul Finantelor Publice a explicat ca deficitul a fost majorat pentru a cuprinde toate actele normative cu privire la majorarile salariale in sectorul bugetar, dar si masurile cuprinse in Codul Fiscal care urmeaza sa intre in vigoare la inceputul anului viitor.
Sursa: capital.ro
