Ioana Petrescu, fost ministru de Finante din cabinetul lui Victor Ponta, a postat pe blogul sau un text in care ataca Executivul lui Sorin Grindeanu, si se intreaba daca “s-a dat stat la marea evaziune”.
In analiza scrisa de Ioana Petrescu, aceasta spune ca „dupa doar doua luni, bugetul gafaie”, dar acest lucru s-ar fi petrecut nu din cauza ca „ANAF-ul nu-si face treaba, ci pentru ca veniturile au fost estimate mult prea optimist, probabil fara consultare cu cei de la Fisc”.
MAI JOS PUTETI CITI INTREAGA ANALIZA:
S-a dat startul la marea evaziune?
Dupa doar doua luni, bugetul gafaie
Bugetul pentru anul 2017 este fundamentat pe venituri bugetare de 254,717 mld lei, cu 23 mld mai mult decat incasarile din anul 2016. Pe primele doua luni ale acestui an, s-au incasat doar 31,9 mld lei, adica cu 0,9% mai putin decat in primele doua luni din 2016. Asta inseamna ca deja avem probleme. Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este cauzat de faptul ca ANAF-ul nu isi face treaba, ci pentru ca veniturile au fost estimate mult prea optimist, probabil fara consultare cu cei de la Fisc.
Pe de alta parte, premierul nu se declara pesimist si nu renunta la cheltuielile din bugetul de stat. Dupa intalnirea cu ministrul Finantelor si presedintele ANAF, acesta a declarat: „Pe mine m-a interesat in primul rand care sunt masurile pe care Ministerul Finantelor si ANAF le au pentru reforma structurala pe care mi-o doresc in cadrul ANAF, astfel incat gradul de colectare sa fie acela pe care noi ni l-am propus pentru anul 2017”.
Guvernul demareaza in tromba planul de crestere a incasarilor, dar nu depaseste viteza I
Declaratiile premierului sunt incurajatoare, dar ultimele masuri care au vizat ANAF-ul parca demonstreaza alte intentii. In primul rand, sunt semne clare ca forta ANAF-ului este in scadere. Mai intai, presedintele ANAF reduce sporurile inspectorilor din Directia Antifrauda, cea care se lupta cu marea evaziune, de la 25% la 5%. Apoi, diminuarea personalului prin retragerea detasatilor SRI din Directia Antifrauda duce la o slabire a capacitatii institutiei de a-si indeplini misiunea. Mai mult, Finantele anunta inghetarea angajarilor si promovarilor in tot ministerul, deci, si in ANAF.
In schimb, autoritatile vin cu un set de masuri despre care pretind ca ar rezolva problema incasarilor la buget. Este vorba despre consilierea contribuabililor, anularea penalitatilor de intarziere pentru contribuabilii care platesc esalonat, extinderea SPV-ului la persoane juridice si modificarea felului in care se realizeaza poprirea de conturi in avantajul contribuabilului. Alte masuri vizeaza controalele in zona comertului electronic, precum si la cei care prezinta facturi false. In acelasi plan este introdusa si intentia de imbunatatire a relatiei dintre contribuabil si Fisc, prin proiectul de lege a preventiei. Toate, in mod foarte clar, sunt masuri bune. In mare, acestea sunt masuri de incurajare a conformarii voluntare (ceea ce este grozav) si de reducere a evaziunii, dar nu vizeaza zonele cu probleme mari in evaziune. Doar implementarea acestor masuri nu vor aduce prea multi bani la Stat pe termen scurt si cu siguranta nu vor aduce 23 mld lei in plus anul acesta, adica cat are nevoie Guvernul pentru a-si respecta promisiunile din buget.
Care ar fi masurile care ar creste incasarile la buget?
O masura menita sa creasca nivelul de colectare, care a fost amanata de guvernul Ciolos, este introducerea caselor de marcat electronice conectate la serverul ANAF. Am introdus aceasta masura in decembrie 2014 si am lasat timp in proiect, atat firmelor, cat si ANAF-ului, sa se pregateasca cu case de marcat si cu infrastructura necesara. ANAF nu a fost pregatit sa faca implementarea si primul termen a fost amanat pana pe 1 ianuarie 2018. Cu siguranta, ragazul acordat comerciantilor pentru a-si achizitiona acest tip de case de marcat a fost suficient. Ma intreb daca ANAF-ul este pregatit sa primeasca aceste date, sau implementarea acestei masuri va fi din nou amanata.
In octombrie 2014, Romania a semnat un tratat cu 52 de state pentru un schimb automat de date fiscale si financiare, astfel incat sa reducem marea evaziune si sa impiedicam sume mari de bani sa mai plece din Romania in paradisuri fiscale si in tari cu regim fiscal mai relaxat. Acest tratat ar trebui sa intre in vigoare in 2017. Este pregatit ANAF-ul cu baza de date romaneasca? Altfel, Romania nu are cum sa beneficieze de datele celorlalte tari.
O alta preocupare a Ministerului Finantelor ar trebui sa fie intarirea Directiei de preturi de transfer. Companiile multinationale se folosesc de aceasta practica pentru a evita plata impozitelor la noi in tara. In timpul mandatului meu la Finante, am facut angajari in aceasta Directie, care pana atunci era mai mult doar pe hartie. Angajatii au beneficiat de training in preturile de transfer, am achizitionat un soft, iar Codul de Procedura Fiscala a fost modificat, astfel incat sa existe o mai buna definire a modalitatilor prin care corporatiile pot folosi preturile de transfer fara a pagubi bugetul de stat. In acesta zona mai sunt multe de facut, inclusiv marirea numarului de personal cu experienta care lucreaza in aceasta directie. Doar asa se va putea face fata tehnicilor din ce in ce mai complicate practicate de multinationale pentru a evita plata taxelor in Romania.
Si, nu in ultimul rand, este evident ca trebuie intarita Directia Antifrauda. In locurile ramase vacante prin retragerea detasatilor SRI, trebuie angajati profesionisti.
In concluzie
Pare ca Guvernul isi doreste sa colecteze cat mai multi bani la buget, dar fara sa deranjeze Marele Evazionist. Prin planul anuntat, de bun simt, dar insuficient pentru a-si atinge scopul, guvernantii parca transmit un semnal catre evazionisti ca acum isi pot vedea nestingheriti de treaba lor, in conditiile in care, in ultimii trei ani, nu prea au putut sa se desfasoare cum si-ar fi dorit.
